DIN NOU DESPRE CRIZA (ECONOMICĂ) CE NE PAȘTE – de Cristian Felea

“Cum îți dai seama când situația a devenit ‘albastră’? Când elitele politice fac apel la un militar. Și nu doar pentru că asta arată că au rămas fără idei, fără credibilitate și fără resurse proprii. Ci mai ales pentru că, aproape garantat, un militar ajunge să strice totul, iremediabil.”

Cătălin Avramescu (bursa.ro)

În august 1991 susținerea pe care o avea președintele Americii, George Walter Bush Sr., din partea electoratului era de 90%; un an mai târziu, dimpotrivă, 64% dintre americani dezaprobau performanța echipei de la Casa Albă, prefigurând înfrângerea în alegeri în fața democratului Bill Clinton. În campania electorală, unul din strategii lui Clinton avea să conceapă un slogan ce avea să devină celebru: “It’s the economy, stupid”.

Război sau nu, în democrații (în mod special, dar nu numai) ceea ce contează sunt rezultatele economice, pe de-o parte, respectiv percepția pe care electoratul o are asupra performanțelor economice ale unui guvern, pe de altă parte. În România performanța economică a guvernelor este discutabilă și în absența crizelor, ori în 2022 tocmai ne-am pricopsit cu un război la granițele noastre, care se suprapune peste o criză pandemică cu efecte încă prezente.

La Ministerul de Finanțe se văd deja norii negri ai dificultăților prin care urmează să trecem, pentru că veniturile bugetare prognozate nu au cum să se realizeze, iar finanțarea prin împrumuturi – pe care au accesat-o într-o mare veselie guvernele lui Dragnea, dar și guvernele Orban și Cîțu – și-a atins limitele: datoria externă a depășit 50% din PIB și dobânzile sunt din ce în ce mai mari.

Deocamdată, strâns cu ușa, ministrul Adrian Câciu cere, alături de alte guverne din UE, acces la fonduri europene pentru aruncat în cheltuielile noastre publice – adică, pe scurt, finanțare externă gratis – sub motivația că suntem printre statele care fac eforturile cele mai mari în sprijinul refugiaților din Ucraina:

“Am semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cerem ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanșat de Rusia în Ucraina (…) este un demers legitim fiindcă ne confruntăm atât cu nevoia de a adăposti sute de mii de refugiați de război – cea mai mare parte fiind copii, dar resimțim și dificultăți în lanțul de aprovizionare, plus noi provocări generate de criza energetică.

Am cerut Comisiei Europene flexibilitate în bugetul european multianual pentru a transfera fonduri suplimentare statelor membre care se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiați ucraineni. Totodată, considerăm că este nevoie de noi mecanisme de finanțare pentru a ajuta economia și companiile locale să facă față acestei perioade complicate (…) dorim să folosim toate aceste fonduri europene pentru sprijinirea populației și a mediului de afaceri, fiindcă acesta este singura modalitate prin care putem atenua impactul provocat de acest război asupra costului vieții tuturor românilor.” (news.ro)

VÂNT DE CRIZĂ GLOBALĂ, CERTITUDINI DE ÎNCETINIRE A CREȘTERII ECONOMICE

Kenneth Rogoff, fost economist-șef al FMI, în prezent profesor la Universitatea Harvard, apreciază că riscurile privind alunecarea economiei mondiale în recesiune cresc pe zi ce trece, pentru că:

(i) lockdown-urile din China pot provoca haos în lanțurile de aprovizionare, crescând inflația în SUA și reducând cererea în Europa;

(ii) o recesiune în SUA, în special dacă e generată de un ciclu de majorări de dobânzi, ar diminua cererea de importuri la nivel mondial și ar produce haos pe piețele financiare;

(iii) în cazul Europei, creșterea economică ar fi avut oricum de suferit de pe urma încetinirii economiilor chineză și americană, însă războiul din Ucraina amplifică mult riscurile și vulnerabilitățile regiunii.

Cu noroc, crede Rogoff, riscul unui declin mondial sincronizat se va estompa până la finalul acestui an; deocamdată, însă, șansele de recesiune în Europa, SUA și China sunt semnificative și în creștere, iar un colaps în una din regiuni va spori riscul unui colaps în celelalte. În plus, inflația nu ușurează cu nimic situația.

Încetinirea creșterii economice globale, posibila recesiune în zona euro spre finalul anului, mai ales dacă va continua războiul din Ucraina, implică schimbări în principalele piețe de export ale României, cu consecințe asupra mediului de afaceri românesc, în condițiile în care posibilitățile de intervenție ale guvernului nostru în sprijinul companiilor sunt foarte limitate.

VULNERABILITĂȚILE ROMÂNIEI: VENITURILE BUGETARE ȘI DIFICULTĂȚILE DE FINANȚARE

România se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020, procedură suspendată pe perioada pandemiei. UE va reveni însă la regulile financiare care vizează deficitul din 2023.

Pentru a readuce deficitul bugetar sub control, conform regulilor unionale și angajamentelor luate prin PNRR, ajustarea s-ar putea ridica la peste 6% din PIB, din cauza noilor probleme cu care se confruntă Europa și a impactul acestora asupra finanțelor publice: creșterea prețurilor la energie, creșterea costurilor de finanțare etc. – crede Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank (cursdeguvernare.ro).

Formarea veniturilor fiscale reprezintă o vulnerabilitate serioasă, capacitatea de intervenție a statului în momente de criză fiind mult limitată din cauza spațiului fiscal de manevră foarte redus. Veniturile fiscale ale României sunt de 27,6% din PIB, față de o medie europeană de 41% din PIB.

Venituri bugetare vs. cheltuieli salariale. Sursa: Raiffeisen Bank

În privința cheltuielilor bugetare, România are o problemă de sustenabilitate a facturii sociale, a avertizat Ionuț Dumitru, precizând că în opinia sa consolidarea bugetară nu se poate realiza fără a ajusta atât partea de cheltuieli cât și partea de venituri.

Salariile și asistența socială – cheltuielile sociale – consumă peste 90% din ceea ce bugetul are ca resurse din taxe și impozite, procent care nu poate fi sustenabil pe termen lung. Deci veniturile fiscale trebuie obligatoriu să crească la un nivel care să se apropie cel puțin de media statelor din regiune, de 32%-33% din PIB.

Din păcate Cod Fiscal prevede numeroase derogări de la formarea veniturilor și – ca măsuri pro-ciclice – se adaugă mereu altele noi; recent, Parlamentul a decis introducerea salariului minim în sectorul agricol și alimentar, la pachet cu reducerea contribuțiilor pentru pensie și eliminarea contribuțiilor pentru sănătate. Din calculele ministerului de finanțe, bugetul de stat pierde peste 5% din PIB anual din cauza tratamentelor fiscale preferențiale.

Comisia Europeană estimează pentru România un deficit bugetar de 6,9% în anul 2022, care este cel mai ridicat din Europa, într-un mediu internațional caracterizat și de dobânzi în creștere:

“Facem un calcul simplu și grosier, orice punct procentual în plus la datoria publică ne adaugă 0,5 puncte procentuale din PIB la costul cu dobânda. Deci spațiul fiscale ne este îngustat și de prin creșterea de dobânzi, creșterea costurilor de finanțare care te obligă la o consolidare și mai accentuată” a bugetului, subliniază Ionuț Dumitru.

Comisia Națională de Prognoză și Strategie a revizuit la rândul său, sub presiunea realității, prognoza oficială de creștere economică a României din acest an cu 1,4 puncte procentuale din PIB în jos, la 2,9% din PIB. Totodată, estimarea pentru anul 2023 a fost redusă de la 5,1% din PIB conform prognozei de iarnă, la 4,4% din PIB. Și rata medie a inflației a fost revizuită în creștere, la 10,1%, față de 9,9% în scenariul anterior.

Investițiile au suferit o corecție semnificativă, Comisia anticipând o creștere de doar 4,8% a formării brute de capital fix, față de 9,1% la începutul anului. Consumul privat a suferit o corecție de 0,7 puncte procentuale, creșterea prognozată fiind redusă la 3,1%; prognoza de creștere a consumului guvernamental a fost înjumătățită, la 1,3%.

CE SOLUȚII AVEM LA NIVEL MACRO?

România, conform KPMG Romania, se confrunta cu o nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice încă înainte de declanșarea ostilităților la frontiera de nord-est., aflându-se sub procedura de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020, deocamdată suspendată din cauza pandemiei.

Eforturile de a reduce deficitul bugetar structural relativ mare în anii următori ar putea avea un efect negativ indirect asupra creșterii economice. În plus, adâncirea constantă a deficitului de cont curent ar necesita o corecție treptată și mai degrabă imediată, pentru a evita creșterea suplimentară a costurilor de finanțare a acestuia. Este  probabil ca inflația importată, aflată în creștere, să continue să pună presiune pe ratele dobânzilor nominale, erodând puterea de cumpărare a consumatorilor, limitând creșterea economică pe termen scurt.

Cu toate acestea, prin susținerea unor politici adecvate, menite să încurajeze investițiile și să stimuleze creșterea pe termen lung, România ar putea trece mai ușor peste criza care se anunță și altele care pot urma. Absorbția completă a fondurilor disponibile prin Fondul de redresare și reziliență al UE ar contribui în mare măsură la îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică. Ramona Jurubiță, country managing partner la KPMG Romania, explică (cursdeguvernare.ro):

“Deși situația rămâne dificilă, România are mai multe avantaje. În primul rând, suntem membri NATO, fapt care conferă o garanție de securitate. Mai mult, evoluția situației militare de la începutul invaziei a redus considerabil, deocamdată, preocupările inițiale cu privire la o posibilă extindere a conflictului în zone dincolo de Ucraina. De asemenea, apartenența României la UE este un semnal de stabilitate pentru investitori, oferind totodată toate beneficiile pieței unice.

Guvernul și comunitatea de afaceri trebuie să prezinte un mesaj clar că România nu este doar un loc sigur pentru investiții, ci oferă și multe oportunități, în ciuda provocărilor actuale. În același timp, autoritățile pot stimula în continuare creșterea economică prin politici favorabile investițiilor, cum ar fi sprijinul în sectoare cheie ca sănătatea și educația, precum și prin absorbția completă a fondurilor disponibile ale UE, în special cele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii țării.”

LA NIVEL MICRO, ANTREPRENORII TREBUIE SĂ PREVINĂ CONTAMINAREA PROPRIILOR AFACERI

Antreprenorii români au deja probleme încă din anii în care gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a implicat lockdown-uri care le-au pus în criză afacerile; este adevărat, nu tuturor, pentru că cei inovativi au profitat și, prin urmare, au găsit oportunități noi și au profitat din plin, crescându-și volumul de afaceri și profiturile.

Totuși, în anul 2021 au fost închise un număr de 52.757 de firme în România; în 2021 cu 30% mai multe firme au intrat în lichidare față de anul 2020 și cu 10% mai multe firme au intrat în insolvență în anul 2021 față de anul anterior. Explicația are legătură, cum spuneam, cu pandemia, dar și cu faptul că mediul de afaceri românesc nu este încă unul suficient de matur și educat pentru a putea anticipa crizele și a miza pe reziliență.

Crearea rezilienței nu implică costuri, dar costă în situații de criză; pe de altă parte menținerea unei afaceri robuste implică o oarecare “smerenie” în afaceri, care în teorie se numește evitarea deciziilor pro-ciclice atunci când apar primele semne ale crizelor în piață. Dacă se întâmplă ca semnele de instalare a unei crize în mediu să nu fie foarte clare, atunci evitarea contaminării se face ținând sub control propria afacere, urmărind cu atenție o serie de indicatori care se constituie astfel în alarme timpurii.

Traiectoria eșecului afacerii. Eugen Lascu – Thepesia Corporate Advisory

Instalarea unei crize în piață care îl prinde pe antreprenor într-un exces de hybris, adică de autosuficiență de pe urma căreia a decis să parieze totul pe cărți aparent câștigătoare poate lăsa rapid compania în deficit de cash, după care urmează cunoscutele probleme cu banca și așa mai departe. Evitarea autosuficienței, a optimismului exagerat și nefundamentat ar fi prima categorie de soluții pentru a preîntâmpina o criză

Problema generală, pe care puțini reușesc să o evite, este că devine târziu, dacă nu chiar prea târziu să mai faci ceva atunci când, în sfârșit, ai realizat că indicatorii de performanță ai companiei tale sunt în teritoriu negativ. Cunoașterea în dinamică a evoluției companiilor este esențială pentru antreprenori și echipele manageriale: în dinamica piețelor, desigur, dar în egală măsură și în dinamica internă a afacerilor.

Tablou de bord – R.A.I.S.A. Sursa: financialintelligence.ro/tag/raisa

Pentru cunoașterea în dinamică a evoluției propriei afaceri, Thepesia Corporate Advisory propune tabloul de bord care poate fi disponibil accesând platforma digitală R.A.I.S.A. (Remote Automated Interactive Self Assesment) – o platformă de consultanță interactivă la distanță. R.A.I.S.A. permite ridicarea de alerte în timp real și util, astfel încât să poată fi identificate și aplicate la timp soluțiile prin care să fie construită (sau redată) reziliența afacerii.

În perioade de criză nu doar piețele (inclusiv piața muncii) intră în stres; foarte probabil mediul de afaceri va constata că și statul își arogă “privilegiul” de a introduce suplimentar distorsiuni prin măsuri pro-ciclice, cu modificări ale cadrul fiscal care să adauge poveri suplimentare pe bugetele companiilor.

Așadar, evitarea contaminării afacerii proprii în condiții de criză nu este o sarcină ușoară pentru oamenii de afaceri, dar nici imposibilă.

Recapitulând, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să evităm blazarea și optimismul exagerat care ne împing la decizii ce se pot dovedi pe termen mediu și lung absolut dezavantajoase și care puteau fi evitate dacă nu intervenea autosuficiența.

În al doilea rând, contează parteneriatele: cu angajații și consultanții specializați, pentru a avea cea mai bună imagine, în dinamică, asupra propriei afaceri și asupra pieței în care compania activează.

În fine, parteneriatul cu banca este esențial, astfel încât finanțarea și serviciul datoriei să fie optime nu doar la un moment dat, ci și în perspectivă, mai ales când mediul înconjurător dă semne de deteriorare.