Rezultatele PISA 2022 evidențiază o stagnare a nivelului minim al sistemului educațional din România. Aproximativ 49% dintre elevii de 15 ani nu reușesc să aplice cunoștințele elementare de matematică în situații de viață simulate, în ciuda faptului că acestea ar trebui să fie asimilate încă din școala primară.
Procentele similare sunt înregistrate și în cazul competențelor de lectură și științe, cu 42% și, respectiv, 47% dintre elevi confrontați cu aceeași situație.
Andreas Schleicher, director pentru educație și competențe, a subliniat că PISA reprezintă cel mai amplu efort global de evaluare a sistemelor educaționale. Testarea din 2022 s-a concentrat pe matematică și a fost concepută pentru a evalua modul în care elevii înțeleg și rezolvă problemele relevante în viața reală.
El a evidențiat că elevii români sunt capabili să memoreze informații matematice conform metodelor de predare, dar întâmpină dificultăți în aplicarea acestor cunoștințe. Schleicher a subliniat că situația actuală în educație este mult diferită față de cea din 2003, la începutul testării PISA.
Referitor la diferențele sociale, Schleicher a menționat că acestea sunt extrem de mari în România și reprezintă o provocare majoră. El a remarcat că lipsa resurselor digitale poate contribui la rezultate mai slabe în învățare și că utilizarea excesivă a tehnologiei poate influența negativ performanțele școlare.
În cadrul discuției, s-au adus în discuție și observațiile legate de pandemie, unde s-a evidențiat că profesorii au fost esențiali pentru elevi, dar un număr semnificativ de elevi din România au declarat că profesorii nu au fost alături de ei când au avut nevoie, iar acest aspect se reflectă în rezultatele testelor.
În plus, părinții au fost identificați ca o componentă crucială a ecosistemului educațional, chiar dacă interesul părinților români pentru rezultatele copiilor este sub media OCDE.
Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, a subliniat că rezultatele PISA semnalează un declin în sistemul educațional românesc în ultimii zece ani, iar programele existente nu au avut un impact semnificativ în îmbunătățirea situației.
El a criticat modul în care se pune accentul pe memorarea informațiilor fără a se acorda atenție aplicării lor practice și a evidențiat necesitatea transformării evaluărilor în programe de remediere personalizate pentru a îmbunătăți calitatea învățământului.
În concluzie, discuția a subliniat necesitatea unei abordări mai echilibrate în sistemul educațional, care să ofere o înțelegere mai profundă a nevoilor elevilor și să se concentreze pe promovarea unei învățări eficiente și aplicabile în viața reală.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.