DECUPLAȚI, DEFAZAȚI, EZITANȚI ȘI TEMĂTORI – de Cristian Felea

“Curajul este ceva care se formează, care trăiește și moare, care trebuie întreținut la fel ca și armele.”

Nicolae Iorga

Lupta ucrainenilor cu rușii invadatori ne umple de admirație pe unii dintre noi, coloanele de refugiați i-au smuls pe alții din fotolii și ei au alergat să dea o mână de ajutor, dar prea multe voci încă reținute, dar omniprezente ale compatrioților noștri cred că rezistența ucraineană nu este justificată și, pe deasupra, este și cel mai rău lucru ce ni se putea întâmpla, pentru că de acum ne vom confrunta cu lipsuri de tot felul și cu perspectiva de a fi atrași în război.

Acest curent insidios este bine ancorat în fatalismul nostru mioritic (ce nu ne-a părăsit niciodată în istorie), iar acum este alimentat cu asupra de măsură știri pe diverse canale media autohtone și rețele sociale cu orientare anti-occidentală mai mult sau mai puțin explicită, ce și-au calibrat bine mesajul cu care-i țintesc pe cei decuplați de realitate, defazați și ezitanți în fața schimbărilor și fundamental temători.

Am depășit stadiul în care românului i se serveau propagandistic idei care afirmau bunele intenții ale lui Putin față de frații ucraineni sau despre așa-numitele drepturi ale Rusiei asupra Ucrainei, pentru că realitatea fronturilor deschise de armata rusă în țara vecină, rezistența eroică a ucrainenilor și distrugerile provocate de ruși sunt foarte greu de negat propagandistic.

Așa se face că românul temător a început să fie țintit cu un tip nou de mesaje care să-i re-alimenteze temerile și să-i evoce slăbiciunile (în speranța că toate acestea vor conduce marea masă a românilor spre revolte): (i) este iminent ca România să fie atrasă în război; (ii) guvernul țării va mobiliza rezerviștii între 18 și 60 de ani, pentru că NATO nu va reuși singură să apere România; (iii) rușii vor tăia gazele naturale, aprovizionarea cu petrol și cereale, așa că românii vor muri de frig, de foame și mașinile lor vor fi puse pe butuci.

DISPERAREA (ÎNTOTDEAUNA IRAȚIONALĂ)

Afirmația că suntem foarte permeabili la frici nu este hazardată – suntem absolut diferiți în privința comportamentului în situații de criză față de vecinii noștri din Ucraina, care au arătat o capacitate exemplară de mobilizare – și avem dovezi în fiecare zi că este așa. Să examinăm puțin modul în care a fost posibilă isteria de zilele trecute creată de zvonurile privind scumpirea masivă a prețului benzinei la pompă.

Cozi imense la benzinării au fost aproape în toată țara în cursul serii de miercuri, 9 martie ac.; speriați că prețul la carburant va exploda peste noapte, șoferii au luat cu asalt stațiile de alimentare cu carburanți. Agerpres scria că din cauza unor probleme la o rafinărie din Ungaria, Grupul MOL a înregistrat un deficit de carburanți pe piața din România, compania scumpind carburanții pentru flotele de transportatori la peste 10 lei pe litrul de motorină.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a ieșit la televiziuni în cele din urmă cu următorul mesaj: “Fac un nou apel la calm, nu stați la cozi! Avem suficiente stocuri, deci nu există argumente pentru creșteri nejustificate și explozive ale prețurilor. Să nu ne lăsăm angrenați într-un război hibrid, mai ales în actualul context regional de securitate. Așa cum a anunțat și prim ministrul Nicolae Ciucă instituțiile abilitate vor demara acțiuni ample de control la benzinării pentru că nu vom permite specula! Să nu intrăm în jocul celor care doresc destabilizarea României!” (hotnews.ro)

Jurnalistul Lucian Mândruță a analizat la cald situația creată, pe care mulți dintre noi nu o mai vedeau posibilă la trei decenii după Revoluție, și a consemnat pe Facebook: “Azi a fost o panică de manual, construită viral și care a început de dimineață cu două mesaje: unul cu 10 lei litrul, de mâine, l-am primit și eu – celălalt cu benzinăria Mol din Beiuș care dădea cu 11. Aia era chiar adevărată, înțeleg că omul e partener și putea pune ce preț avea el chef.

Aceste două mesaje au circulat liniștite ore bune, oamenii au început să facă cozi și panică și abia când marile orașe au ajuns parcări în fața benzinăriilor, guvernul a realizat că trebuie să iasă (…) comunicatorii guvernului au așteptat să se blocheze cu cozi o mare parte dintre orașele României, până să iasă cu o poziție legată de isteria benzinei. O isterie construită viral de cineva care a aruncat o piatră – după părerea mea cu intenția de a crea panică. Ar merita să încercăm să-l găsim, apropos.” (ziare.com)

Ei bine, ziua de joi a început calm la pompele de benzină, chiar dacă prețurile crescuseră deja față de ziua anterioară cu circa 0,70 până la 1 leu / litru: cea mai scumpă benzină standard se găsea la MOL (8,34-8,43 lei litrul), cea mai ieftină la Lukoil (7,5 lei litrul); la motorină 9,12 lei maxim (MOL) și 7,68 lei litrul (Lukoil) pentru motorină. (hotnews.ro)

Creșterea prețul carburanților la pompă, dincolo de isteria creată probabil deliberat, așa cum menționam mai sus, este o combinație de vulnerabilități economice interne ale României și de influențe externe – în cazul de față politica internă a Ungariei, care controlează intern prețurile la produsele energetice și limitează exporturile acestora.

În privința vulnerabilităților economice interne, specialiștii din sectorul bancar atenționează că țara noastră a fost surprinsă pe picior greșit de izbucnirea conflictului din Ucraina și va fi obligată la corecții serioase în economie.

Astfel, specialiștii BCR întrevăd o recesiune și în primul trimestru al anului curent, după o recesiune (contractarea PIB cu 0,1%) și în ultimul trimestru al anului 2021, ceea ce ne va împinge în recesiune tehnică.

Specialiștii ING au ajustat succesiv prognoza de creștere economică a României în anul 2022 de la 4,5% la 3,2%, pentru ca în prezent să estimeze că PIB în 2022 va înregistra un ritm de creștere de numai 2,3%, cel mai redus din regiune.

Peste toate acestea, România ar trebui să găsească alte surse de aprovizionare decât Federația Rusă pentru circa 16% din importurile sale totale de petrol și pentru tot volumul de gaze importat, de 28% din necesarul din 2021 (potrivit INS); adică, pentru a deveni independentă energetic față de Rusia, România ar trebui să acopere importuri anuale de circa 4 milioane tone de petrol rusesc și de gaze naturale de circa 2,8 milioane de tone echivalent petrol (tep). (cursdeguvernare.ro)

TEAMA (MEREU LAȘĂ)

În mass media au apărut referiri la un draft de act normativ potrivit căruia Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) ar putea impune “situația de criză”, la propunerea ministrului Apărării Naționale. În fapt, guvernul are în analiză propuneri de modificări legislative care să reglementeze situațiile excepționale, ca de exemplu o stare de criză în contextul unui conflict armat/ stare de asediu la granițe sau pe teritoriul țării.

Potrivit informațiilor apărute în presă, guvernul ar avea în intenție să propună definirea “situației de criză” ca situație în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.

Concret, pentru a oferi consistență propunerilor, proiectul luat în discuție evocă posibilitatea inserării unor reglementări noi, cum ar fi:
– introducerea în legislație a termenului “situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”. Aceste situații vor fi gestionate de Ministerul Apărării Naționale, după o procedură aprobată de CSAT;
– posibilitatea ca în cazul unor operațiuni NATO pe teritoriul României, forțele armate române să treacă sub comanda operațională a comandantului care conduce respectiva operațiune.

În ceea ce privește “situațiile de criză cu impact asupra securității și apărării naționale”, acestea sunt declarate doar de CSAT, la propunea ministrului apărării și cu avizul premierului.

O situație de criză cu impact asupra securității și apărării naționale este o situație în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unui incident pe teritoriul național, amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă societatea. (g4media.ro)

De asemenea, se ia în calcul ca cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare să fie cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau sunt în rezervă, cei încorporabili, între 20 și 35 de ani, precum și bărbații cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani.

Ministrul apărării, Vasile Dâncu, a precizat într-o declarație publică că varianta de proiect expusă de mass media nu este un text final, ci o sumarizare de propuneri care se află pe masa de discuție: “Proiectul ajuns în media era o colecție de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparență. Când avem un proiect, anunțăm noi opinia publică.” (hotnews.ro)

NEPUTINȚA (NU DOAR LA GUVERN)

Cristian Tudor Popescu ne-a dat deunăzi o problemă de “matematică românească”: “Se dă: lungimea medie și maximă a cozilor la stațiile de benzină de ieri încoace; numărul canistrelor, tomberoanelor, butoaielor, pungilor umplute cu benzină și motorină; lungimea medie și maximă a cozilor la pașapoarte; totalul sumelor în lei și valută scoase din bănci și cumpărate de la casele de schimb.

Să se afle: lungimea medie și maximă a cozilor la punctele de trecere a frontierei din România spre vest; mărimea aproximativă a șpăgii date grănicerilor de bărbați români cu vârste între 18 și 60 de ani, pentru a fi lăsați să iasă din țară; numărul exact al celor care ar rămâne să lupte cu rușii. În cazul în care un parașutist rus ar ateriza din greșeală prin Dobrogea.” (republica.ro)

Așa cum spunea și Iorga, curajul, determinarea în fața primejdiei nu sunt un dat, ci trebuie educate, cultivate. Ucrainenii se luptă cu “Hydra Imperiului Rus” de zeci de ani după separarea de URSS, de la Maidan și mai apoi cu arma în mână, de la invadarea Crimeii și a Donbass-ului. În acești ani au avut de făcut anumite alegeri și le-au făcut, investindu-și curajul și plătind prețul vieții pentru a avea o țară liberă.

Noi avem o țară liberă, parte de facto a Occidentului de două decenii, dar nimic nu este dat și nu poate fi păstrat fără efort, fără organizare, fără determinare, fără sacrificii. Este adevărat că unii dintre noi și-au făcut deja bagajele cu gândul de a fi departe dacă Rusia va atrage România în război. Dar și mulți ucraineni au făcut la fel, din momentul în care Putin a dat ordinul de invadare, considerând că nu merită să moară pentru țara lor.

Date fiind condițiile actuale, din fericire România se găsește într-o situație relativ favorabilă. Din punct de vedere militar, avem destule mijloace pe care putem conta asigurate de NATO, iar trupe ale unor state ce sunt și mari puteri nucleare, ca Statele Unite și Franța, se află deja pe teritoriul nostru. Dar acest lucru nu înseamnă că românii sunt scutiți de eforturi, dimpotrivă, pentru România primii care trebuie să lupte trebuie proprii ei cetățeni.

Nu sunt atât la fel de pesimist ca și Cristian Tudor Popescu și am și argumente: câtă lume ar fi scontat pe mobilizarea voluntară de la granițe pentru a întâmpina și ajuta refugiații ucraineni? Și iată că s-a întâmplat și se întâmplă. Societatea românească s-a mobilizat și se va mobiliza și dacă vom ajunge să fim amenințați cu o agresiune militară, de acest lucru nu mă îndoiesc.

Până atunci, însă, sunt multe alte lucruri pe care trebuie să le facem. În primul rând trebuie să ne organizăm mai bine individual, să ne temperăm pretențiile nejustificate, să ne punem ordine în afaceri, să cheltuim mai mult pe ceea ce este important și contează și mai puțin pentru nejustificatele, dar tentantele mofturi personale.

La fel de important este să fim productivi, creativi și eficienți la locurile noastre de muncă, să ne oprim din tentația de a face servicii gratuite agenților propagandei ruse, să stăm strâmb și să judecăm drept. “Isteria benzinei” de miercuri, 9 martie, ar trebui să fie o bună pildă și o lecție de învățat despre cum nu trebuie să reacționăm, dacă nu dorim să ne facem inutil viața grea.

Chiar dacă avem o țară liberă, democratică și parte a Occidentului, știm bine și că avem inamici determinați și puternici, care nu au renunțat niciodată la revendicările pe care le-au formulat pe seama noastră. Și nici nu vor renunța, atât timp cât ne consideră slabi și temători, pentru că ne văd dezbinați și ezitanți.