logo
RNTV Live

CURS SCURT DESPRE BANII DE LA SALTEA – de Cristian Felea

Cristian Felea
rnews

“Liniștea financiară nu vine cumpărând lucruri. Vine învățând să trăiești din mai puțin decât câștigi, pentru a putea da și altora și pentru a avea bani de investiții.”

Dave Ramsey (ramseysolutions.com)

Charlie Chaplin – “Goana după aur”

Se anunță fără îndoială timpuri dificile, în care bugetele familiilor vor fi puse la încercare, pentru că și economiile țărilor din Uniunea Europeană (deci și a țării noastre) vor trece prin dificultăți și remodelări, date de realități obiective ce nu pot fi trecute cu vederea și nici contestate.

Au fost anii de pandemie, care au crescut foarte mult cheltuielile publice, au perturbat lanțurile de aprovizionare ale economiei globale și au redesenat inclusiv nevoile gospodăriilor, iar o parte din efecte se văd în creșterea inflației și implicit a dobânzilor de intervenție ale Băncii Central Europene (pentru “Eurozonă”), sau a băncilor naționale pentru celelalte state membre.

Mult mai preocupantă acum este chestiunea războiului pe care îl duce Federația Rusă împotriva statului suveran și vecin Ucraina, care a determinat – pe bună dreptate – intervenția lumii civilizate ce a impus sancțiuni economice severe agresorului; aceste sancțiuni vor avea și un anume efect de bumerang, în sensul că vor determina remodelarea globală a relațiilor economice/comerciale cu Rusia, care este un important exportator mondial de resurse energetice și de cereale.

Când se anunță vremuri grele, când la granițe se desfășoară un război cu perspective incerte de răspândire, când nu poți să nu observi drama refugiaților care asaltează țările din jurul Ucrainei, inclusiv România, dacă ești de felul tău o persoană prudentă bineînțeles că începi să te gândești la ce anume ai de făcut pentru ca viitorul să nu te ia pe nepregătite.

Deocamdată primele reacții pe care le-am văzut la români sunt cele de panică, adică exact cele care denotă lipsă de înțelepciune și prevedere și nu invers, cum probabil își închipuie cei care au luat cu asalt rafurile magazinelor ca să-și facă stocuri supradimensionate de produse alimentare, sau să umple cu benzină și motorină până și pungi de plastic, ori să își facă de urgență pașapoarte și să cumpere aur și valută.

Sunt și români indiferenți, desigur, pe care nimic nu-i poate panica sau mișca, ori concetățeni ai noștri atât de paralizați de teamă încât singurul lucru care li se pare evident e că nu au soluții și, pe cale de consecință, se blochează: nu știu ce să facă, nu cred că au ce să facă, așteaptă defetist să se producă implacabilul.

De fapt cum își asigură românii viitorul? După cum bine știm – reflectând asupra propriilor noastre acțiuni și decizii, știind ce fac prietenii, rudele sau cunoștințele noastre – cei mai mulți își asigură viitorul cumpărând produse (zise neperisabile și de absolută necesitate) și combustibili (produse petroliere, lemn de foc etc.), aur, valute (euro, dolari, lire sterline).

Unii, mult mai puțini, dar care se consideră investitori curajoși și cu viziune, vânează și chilipirurile (ocaziile): terenuri sau imobile care încep să se ieftinească, tablouri și alte obiecte de artă ș.a.m.d..

Românul conservator care pune banul la saltea (din diverse motive, dar mai ales pentru că e mai sigur așa) nu a dispărut, mai apoi sunt cei care țin banii în depozite bancare sau obligațiuni de stat, pe care le consideră sigure și, în fine, o categorie relativ restrânsă de investitori în bunuri mobiliare (acțiuni, titluri ale fondurile de investiții) sau asigurări.

O analiză “Economica.net”, bazată pe datele furnizate de BNR, arată că românii au depus în ultimul an aproape 2,5 miliarde de euro în bănci, iar soldul total al economiilor bancare în monedă europeană se ridică la 119 miliarde de lei (peste 24 de miliarde de euro). Depozitele în lei ale persoanele fizice au crescut cu 12 miliarde de lei, până la 165 de miliarde de lei. În total, la 31 ianuarie 2022, românii aveau în bănci (în conturi individuale) 285 de miliarde de lei (în lei, euro și alte valute).

Apetitul românilor pentru depozitele în bănci nu poate fi explicat decât de obișnuința de a folosi acest instrument și de faptul că este, în afară de banii de la saltea, cea mai simplă metodă de economisire. Altminteri, randamentele oferite de bănci nu aduc niciun argument în susținerea economisirii, chiar dimpotrivă.

Datele BNR arată că, în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi în euro au fost, în medie, de 0,05%, ceva mai mari pe scadențele cele mai utilizate, adică între 6 luni și un an, unde aproape că au atins 0,1%. Altfel spus, un depozit în euro a adus pierderi nominale, adică oamenii au retras mai puțini bani decât au depus: cine a depus 1.000 de euro, va retrage doar 990 de euro.

Dobânzile oferite pentru depozitele în lei, produs dominant în structura portofoliilor băncilor, au fost net surclasate de inflație, ceea ce arată că și economiile bancare în monedă națională aduc de fapt pierderi, în condițiile în care cu banii retrași deponenții au putut cumpăra mai puțin decât ar fi făcut-o în momentul constituirii depozitului.

Tot datele BNR arată că dobânda medie pentru depozitele în lei constituite de persoanele fizice a fost de 1,4% în cazul depozitelor noi, cu un vârf de 2,39% în cazul depozitelor pe un an sau mai mult.

În perioada ianuarie 2021-ianuarie 2022, inflația a fost de 8,4%, ceea ce arată că un deponent care și-a constituit depozitul în ianuarie 2021 a pierdut circa 6% din valoarea banilor. Cei care au constituit depozite mai târziu în intervalul analizat vor pierde chiar mai mult, pentru că inflația a intrat în teritoriul de două cifre.

Totuși, un depozit bancar are unele de avantaje, cum ar fi siguranța (cel puțin în timpuri normale) și faptul că se deschide și se administrează foarte simplu. Astfel, depozitele mai mici de 100 de mii de euro constituite în bănci înregistrate în România sunt garantate de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Băncile care nu sunt înregistrate în România, acționând ca sucursală directă a unor bănci străine, au însă depozitele garantate în condițiile sistemului din țara de origine, acolo unde există un sistem de garantare.

Mai există și alte forme de a investi banii familiei, accesibile și ele, cum sunt titlurile de stat, care aduc randamente aproape duble investitorilor și sunt simplu de cumpărat, inclusiv de la Poșta Română. Ultima emisiune a Ministerului de Finanțe (Tezaur) a oferit un randament de peste 5%, adică mai mult decât dublu față de dobânda medie la depozitele bancare.

Pentru cei interesați să economisească pe termen lung, există metode care s-au arătat mult mai rentabile decât depozitul bancar, cum este cazul pensiilor private facultative; un cont de pensie privată nu este cu mult mai complicat de deschis decât unul bancar, suma cotizată este garantată printr-o schemă de stat, iar randamentul este mai mare decât la bănci (analiza “Economica.net” arată că cine a început să depună în urmă cu 10 ani, poate marca deja un randament mediu de 100%).

Accesul la banii din fondurile de pensii, însă, nu este posibil imediat, ci după împlinirea vârstei de 60 de ani sau la finalizarea contractului.

O altă formă de economisire o reprezintă plasamentele la Bursă; acțiunile cotate la Bursa de Valori București (BVB) au adus randamente importante în ultimii ani, întotdeauna de două cifre, dar gestionarea unui portofoliului poate implica nevoia de consultanță specializată.

Investitorul mai poate apela la titlurile fondurilor de investiții; adică plasarea de bani în astfel de titluri oferă inclusiv accesul indirect la Bursă sau la alte tipuri de plasamente de investiții (piața imobiliară, piața de titluri de stat și obligațiuni etc.).

Când investești în astfel de titluri accesul la bani este liber (minus comisioane, conform contractelor); cele mai performante cinci fonduri de investiții din România au asigurat în 2021 randamente între 34% și 40%.

Accesul la fondurile de investiții se poate face și prin achiziționarea de instrumente combinate de asigurare de viață: un astfel de contract implică cumpărarea unei asigurări de viață, cu diverse tipuri de clauze, alături de o schemă de investiții în titluri de fonduri specializate de investiții; componentă care de asemenea are randament mediu între 35% și 40%.

Investițiile cele mai inteligente – consideră din ce în ce mai mulți români, mai ales cei care dispun de resurse undeva peste medie – sunt criptomonedele, din multe motive: fiind o piață în creștere, volatilă și nereglementată, poți specula în voie, cu foarte mari posibilități de câștig (și, similar, de pierdere), cu acces rapid la monetizarea lor (nu este mereu cazul) sau cu posibilitatea de a le folosi ca instrument de plată în tot mai multe situații.

După cum o arată analizele “Ziarului Bursa”, anul 2021 este anul în care Bitcoin și piața criptomonedelor a intrat în atenția investitorilor în mod serios, iar pentru anul 2022 este de așteptat că această piață să devină și mai atractivă, chiar să consolideze anumite tendințe. Interesul investitorilor români pentru industria cripto este de asemenea mare, după cum o arată studiile de piață.

Valoarea Bitcoin, de exemplu, a crescut impresionant de mult – de la sub un dolar până la valoarea un maxim istoric de 68 de mii de dolari; undeva la 39 – 40 de mii de dolari în prezent – datorită cererii în continuă creștere.

Sistemul descentralizat al Bitcoin implică de fapt că nu este controlat de nimeni și nici reglementat în vreun fel, altfel decât strict tehnic; în același timp se știe că există un număr limitat de Bitcoin – circa 21 de milioane de unități -, un număr relativ mic având în vedere faptul că se adresează unei piețe globale, transnaționale.

Dacă situația conflictului dintre Rusia și Ucraina va degenera în continuare și va ajunge într-un punct cu adevărat critic pentru Europa și pentru noi, Bitcoin (și alte tipuri de criptomonede) ar putea deveni o “monedă” de refugiu pentru mulți dintre cei care au resurse de investit (de exemplu au bani în bănci în acest momentul).

EXISTĂ REȚETE PENTRU PRUDENȚĂ?

Strict teoretic există și putem evoca câteva variante, cu precizarea că ele trebuie de fapt construite personal de fiecare dintre noi; dacă nu știm exact cum o putem face, atunci se poate apela la consiliere financiară din partea unei persoane care este calificată și de încredere.

Principalul element de construcție a unei soluții este să evităm să o gândim sub imperiul panicii, sau improvizând intuitiv fără nicio legătură cu realitatea, ca și cum am paria la jocurile de noroc. Al doilea element ține de prudență, deci de înțelepciune: nu punem toate ouăle într-un coș.

Când banii sunt puțini, nu este o idee bună să-i blocăm achiziționând stocuri supradimensionate din orice categorie de produs ni se pare nouă că ne va fi necesară. De exemplu, de ce am cumpăra 100 de litri de ulei? Sau 200 de litri de motorină dacă avem un singur autoturism? Sau 200 de litri de apă potabilă la PET? Și așa mai departe.

Ar fi suficient, de exemplu, să avem în cămară alimente de strictă necesitate pentru 3 luni, dar să ne asigurăm în schimb accesul – contra efort și cotă-parte la costuri – la legume și produse din carne din gospodăria de la țară a unei rude, prieten, cunoștințe. Să facem conserve din propria recoltă, să ne facem propriile produse din carne ce pot fi conservate etc..

Cât privește disponibilul numerar, el poate fi asigurat atât în mici rezerve de lei și valută (euro, dolari sau lire sterline) pe care să le păstrați în casă (să zicem echivalentul a ceea ce ar trebui să cheltuiască familia în două – trei luni, nu mai mult), precum și în depozite bancare (conturi de economii cu acces rapid, produse bancare pe care le găsiți asociate conturilor de card) ușor accesibile.

Investițiile în titluri de stat, acțiuni sau titluri de fond nu sunt lichide imediat. Dar nici nu trebuie neapărat să fie lichidate panicard; important este ca documentele aferente (contracte, portofoliu, cont de dețineri) să le aveți în original asupra dvs., eventual însoțite de corespondența de afaceri. Ele descriu un titlu de proprietate și vă vor ajuta oricând (sau pe moștenitori) să revendicați contravaloarea lor, pentru că și în viitor veți mai avea nevoie de resurse, din care unele să poată fi monetizate.

Asigurările (de viață, de bunuri) nu acoperă de obicei evenimente de tipul unui conflict militar. Dar dacă asigurările au o componentă de investiții, aceasta din urmă poate fi revendicată oricând în viitor, similar cu cele arătate mai sus.

Investiția în criptomonede rămâne un pariu riscant, piața lor nu este reglementată în niciun fel. Desigur, cine are suficiente resurse și posibilități, eventual are deja asigurate proprietăți în zone mai “calde și liniștite”, conturi bancare în bănci sigure din țări neutre, poate încerca să parieze în astfel de dețineri, care pot fi accesate de oriunde în lume ai o conexiune la internet. Criptomonedele nu sunt recomandate dacă ai banii numărați.

O soluție optimă în cazul în care societatea este pusă sub presiune, ca în Ucraina, este să întâmpinați vremurile complicate cu situația personală clarificată: reducerea cheltuielilor inutile, lămurirea documentelor de proprietate, a succesiunilor, moștenirilor, planurilor cadastrale, deținerilor de acțiuni sau părți sociale în firme/companii etc..

Timpurile grele devin și mai dificile dacă amplificăm efectele nedorite prin propriile noastre decizii eronate, luate pripit. Cei care mai pot, ar fi bine să îi cultive pe cei mai în vârstă, care au traversat cândva vremuri tulburi și perioade de grave lipsuri, asupra soluțiilor pe care dumnealor le-au găsit atunci; lecțiile experiențelor trăite sunt deosebit de valoroase.

Dar, peste toate, să avem încredere și să fim înțelepți, curajoși și inventivi. Să nu uităm să-i ajutăm pe cei din jurul nostru aflați în nevoi mai mari decât ale noastre și să ne păstrăm calmul. Toate celelalte, cu siguranță, se vor adăuga și ne vor oferi soluțiile optime. Așa a fost mereu în istorie, întotdeauna oamenii au găsit calea, mai ales când nu au uitat să judece cu inima.

romsilva COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestispalatoria-haroldparc industrialeko-angajeazaekond-angajeazasponsor