Guvernul încetinește avansul României și introduce o cantitate suplimentară de birocrație în domeniul deja foarte birocratic al achizițiilor publice prin intermediul Ordonanței de Urgență nr. 81/2023, potrivit observațiilor liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. Ce are cu adevărat nevoie România nu este de mai multă birocrație și noi mecanisme de control ale autorităților locale, ci de o sporire a eficienței în investiții.
România dispune de o sumă record de fonduri europene și guvernamentale la dispoziție, iar necesitatea investițiilor pentru dezvoltare este evidentă”, afirmă fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Senatorul UDMR subliniază că procedurile de achiziții publice efectuate de administrațiile locale în cadrul proiectelor de dezvoltare sunt supravegheate și evaluate în prezent de două entități de control: Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Curtea de Conturi.
Suplimentar, Ordonanța Guvernului ar introduce un nou mecanism de verificare pentru aceleași achiziții și ar permite Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), din subordinea acestuia, să controleze achizițiile publice derulate de autoritățile locale.
În plus, Ministerul Finanțelor ar intenționa să efectueze o comparație între două achiziții publice similare desfășurate în două unități administrativ-teritoriale diferite, care pot aparține și județelor sau regiunilor distincte ale țării. Dacă companiile de construcții câștigătoare propun oferte cu diferențe de cel puțin 20% între ele, atunci vor fi supuse unor verificări suplimentare.
”Prevederea este îngrijorătoare”, spune senatorul UDMR, pentru că nivelul de trai și salariile pot diferi de la o regiune a țării la alta, fapt care poate duce la diferența prețului de construcție. Mai mult, adaugă acesta, autoritățile locale sunt obligate prin lege, în majoritatea cazurilor, să aleagă cea mai ieftină ofertă, dar nu ele decid suma cu care licitează o companie de construcții. Astfel, aceste autotrități nu pot fi trase la răspundere pentru eventualele sume diferite înregistrate.
“Noua reglementare a Guvernului va duce la încetinirea dezvoltării României. Nu ne putem permite să nu cheltuim banii care sunt puși la dispoziția țării pentru investiții. Regimul achizițiilor publice este deja îngreunat de birocrație și trebuie îmbunătățit nu modificat astfel încât să producă și mai multe probleme”, a subliniat Cseke Attila.
Ordonanța de Urgență a Guvernului contravine principiilor autonomiei locale, nefiind consultate nici autoritățile administrației publice centrale care au atribuții pe domeniile reglementate de noile prevederi, mai arată fostul ministru al Dezvoltării. ”În contextul actual, de posibilă depășire a deficitului bugetar asumat, noile reglementări ale Guvernului pot determina, totodată, și bani mai puțini încasați la buget”, atrage atenția Cseke Attila. Ordonanța ar sancționa autoritățile locale care au dispus taxe, impozite și redevențe, dar nu le pot colecta. Unele autorități locale ar putea fi, astfel, motivate să nu mai impună taxe și impozite pentru a nu fi sancționate pentru necolectarea lor.
„Ordonanța ar putea avea, de asemenea, probleme de constituționalitate”, mai afirmă Cseke Attila întrucât, încercând să ofere o soluție la inechitățile dintre salariile din Ministerul Finanțelor, cât și greva din sistem și procesele legate de acestea, Ordonanța prevede posibilitatea ca ministrul de Finanțe să dispună, prin ordin, modificarea salariilor din cadrul sistemului propriu. ”Dacă din Legea salarizării unice rezultă inechități, aceasta trebuie modificată, îmbunătățită, iar problema trebuie rezolvată la nivel de sistem, nu prin ordin de ministru”, a conchis Cseke Attila.