CRIZA ENERGETICĂ ADUCE OPORTUNITĂȚI EXCELENTE, PE CARE NU TREBUIE SĂ LE RATĂM – de Cristian Felea

“În Germania mai există încă trei centrale nucleare în funcțiune, care asigură 25% din consumul de electricitate. În loc să decidem să le întrerupem la sfârșitul anului, așa cum prevăd acordurile de coaliție, putem spune că le vom prelungi funcționarea timp de unul sau doi ani pentru a rezolva această problemă. Între continuarea funcționării unei centrale nucleare timp de un an sau doi și redeschiderea centralelor pe cărbune, în calitate de apărător fervent al pactului verde, știu ce prefer să aleg.” (economie.hotnews.ro)

Thierry Breton, comisar european pentru piața internă

Miercuri, 22 iunie ac., guvernul german a respins încă o dată opțiunea de a prelungi funcționarea centralelor nucleare încă în funcțiune, “în principal din motive de siguranță”, potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului german al mediului – relatează HotNews.

Comisarul european Thierry Breton a atras atenția că Germania “s-a dat legată de mâini și de picioare în fața Rusiei prin stoparea funcționării a 23 de centrale nucleare” în 2011 (după dezastrul de la Fukushima), ori acum este esențial “să ne îndepărtăm de ideologie și să ne asigurăm că suntem conștienți de nevoile actuale, ținând cont de agenda verde, care este absolut esențială”.

Tentația abordărilor ideologice în economie și societate este atributul lipsei de viziune, atunci când politicianul și administratorul se tem de viitor și se ancorează în trecut. Germania preferă, se pare, să ardă cărbune din nou, în loc să “riște” nuclear. În fine, nemții cu nemții, treaba lor ce aleg până la urmă; întrebarea care trebuie să ne macine pe noi este ce vor alege experții și politicienii pentru România.

Deocamdată trăim în prolix, aud și văd cum scot capul tot soiul de pseudo-vizionari care reclamă de fapt întoarcerea României la vremurile trecute, cu producerea de energie din cărbune și alte forme de combustibili fosili, considerând că în trecut era mai bine. Ceea ce este evident fals. În România cărbunele nu mai are viitor; chiar dacă guvernul de acum și cele ce vor urma și-ar dori să-i mai ofere unul, nu ar fi decât o dorință deșartă.

În schimb, în perioada de tranziție către o economie verde în Europa, dar și pe fondul războiului din Ucraina, cărbunele – inclusiv în România – mai poate să joace un rol umil, care va tinde spre zero, iar acest rol este cel de “asigurare a unei rezerve de capacitate” energetică pentru câțiva ani.

Fostul secretar de stat (în guvernele Dragnea) în ministerul energiei, Doru Vișan – care după o carieră care s-a desfășurat exclusiv în termoenergetica cărbunelui și nu poate fi suspectat de “simpatii verzi” –, a explicat deunăzi pentru “Economedia” de ce rolul cărbunelui în energetica românească nu poate fi decât unul limitat:

“Diferența majoră între noi și aceste țări (Germania, Polonia – n.m.) este că, încă de acum 5-6 ani, ele au creat piața de capacitate în care au intrat centralele lor pe cărbuni. Această piață de capacitate presupune că operatorul de sistem se obligă să asigure pentru aceste centrale intrate în rezerva de capacitate, și care nu produc, costurile cu operarea (munca vie), mentenanța și cantitatea de combustibil pentru pornirea la comandă. Pentru situația de forță majoră, ele sunt pregătite să pornească de urgență. Noi nu avem această piață de capacitate, am încercat, când eram la minister, s-o inițiez, legal a existat și mecanismul, însă birocrația a reușit să omoare proiectul. Polonia, spre exemplu, are acest mecanism și a fost implementat în mai mulți ani de un profesor școlit în America.”

Producția de cărbune a Europei. Sursa: adevărul.ro

Uniunea Europeană este confruntată acum cu perspectiva unei amplificări brutale a crizei energetice în aprovizionarea cu gaze, petrol și cărbune, strategic vitale pentru orizontul imediat de timp, adică asigurarea necesarului pentru consumul populației în iarna acestui an, consemnează Cristian Unteanu în “Adevărul”. Plus, nevoia de a păstra intacte și chiar de a suplimenta stocurile strategice și cele destinate acoperirii unor situații de criză majoră.

În contextul inversărilor multiple de situații generate inițial de conflictul din Ucraina, dar extinse la relațiile politice și economice ale sferei occidentale cu cei care, în estul euro-asiatic, devin adversari geostrategici, Uniunea Europeană este nevoită, “cu inima cernită dar fără speranța că ar mai exista o altă posibilitate”, să anunțe că, provizoriu, este gata să renunțe la interdicțiile din cadrul Planului pentru Energie Verde și să autorizeze o reîntoarcere la folosirea cărbunelui. 

Decizia Uniunii Europene este a de a căuta, temporar, alternative fosile la tăierea importurilor de gaz rusesc dar, au subliniat imediat oficialii Comisiei Europene, asta nu va schimba cu nimic obiectivele climatice pe termen lung. Direcțiile pe care se acționează acum sunt clare și favorizează două domenii în care producători naționali ar putea să devină producători europeni de importanță strategică: exploatarea rezervelor de cărbune și uraniu.

Primul domeniu este deja evocat drept soluție, al doilea a revenit în atenție inclusiv în Germania care, cum anunță unele surse, ar putea renunța, tot provizoriu, la ținta asumată de a desființa în orizontul imediat toate centralele nucleare, consideră Cristian Unteanu. Consecința imediată este că se estimează o creștere a prețului cărbunelui deoarece importurile din Rusia în UE sunt blocate de sancțiuni. (adevarul.ro)

Dar se estimează și o creștere imediată de investiții în securizarea și optimizarea producțiilor naționale acolo unde au mai rămas mine funcționale, de cărbune și uraniu deopotrivă.

Constantin Bălășoiu, fost membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, opina în martie ac. la FOREN că producătorul energetic din Bazinul Olteniei are capacitatea de a suplini centralele electrice pe gaze, în scenariul în care în iarna 2022 – 2023 va avea loc o întrerupere a fluxurilor de gaze din import, iar planurile de urgență pot ajunge până la oprirea unor centrale electrice pe gaze pentru a se favoriza alimentarea clienților casnici.

Bălășoiu consideră că Complexul Oltenia poate suplini inclusiv producția centralei pe gaze de la Brazi a OMV Petrom, care este mai mare termocentrală pe gaze din țară. Dar, pentru că există și un dar în opinia lui Constantin Bălășoiu, cele două blocuri energetice programate să fie închise la 1 ianuarie 2023 (grupurile 3 Rovinari și 7 Turceni, fiecare cu o capacitate de 330 MW, împreună cu cariera Peșteana) să primească o amânare, până la trecerea lunilor de iarnă.

The New York Times a publicat recent un articol dedicat energeticii de la noi, cu titlul “Romania sees an opening to become an energy power in Europe”, făcând trimitere la oportunitățile de deschidere de noi capacități energetice, prin proiecte nucleare și de exploatare a gazelor naturale offshore – așa cum este cazul începerii extracției de gaze cu sondele “Ana” și “Doina” anunțată de BSOG, producătorul deținut de fondul american de investiții Carlyle.

Cum gazele naturale sunt un subiect pe care l-am mai abordat recent la RepublikaNews, este mai utilă o analiză privind dezvoltările în sectorul energeticii nucleare de la noi, mai ales că există perspective noi în acest sector.

ENERGETICA NUCLEARĂ A VIITORULUI ȘI OPORTUNITĂȚILE SALE

Liderii celor mai puternice șapte democrații din lume s-au întâlnit în Germania la un summit consacrat crizei energetice și alimentare declanșate de invazia rusească în Ucraina. La summit-ul liderilor G7 de la Schloss Elmau, președintele Joe Biden a trecut în revistă eforturile administrației sale pentru a reduce decalajele de infrastructură din întreaga lume, pentru a consolida economia globală și lanțurile de aprovizionare și pentru a promova securitatea internațională prin investiții strategice.

Ca o demonstrație cheie a acestui angajament, președintele Biden a anunțat o altă etapă în sprijinul Statelor Unite pentru inovarea în domeniul energiei curate, ca parte a eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. Așa că Statele Unite ale Americii pun la dispoziție 14 milioane de dolari pentru un studiu de inginerie și design front-end pentru a oferi baza pentru proiectarea unei centrale electrice cu reactoare modulare mici în România:

“Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de Front-End Engineering and Design în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară.” (romania.europalibera.org)

Acțiunea se dorește a fi un pas în îndeplinirea angajamentului făcut de trimisul prezidențial special pentru climă John Kerry și de președintele României Klaus Iohannis la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow (COP26), unde și-au anunțat intenția de a desfășura un SMR în România în 2021, explică Departamentul de Stat.

Liderii G7 la Schloss Elmau, Bavaria. Sursa: romania.europalibera.org

Nu am să intru în detalii privind tehnologia SMR (vezi articolul meu – “Energia nucleară, o soluție de tranziție“ – publicat de RepublikaNews), pe care americanii vor să o introducă, într-un parteneriat cu Nuclearelectrica, la noi în țară. Dar pot să spun că personal sunt interesat și favorabil acestei noi tehnologii nucleare, care este extrem de versatilă.

Ca dovadă, o centrală formată din șase astfel de mini-reactoare nucleare (module) va putea fi instalată pe un curs de apă cu un debit modest (râul Ialomița), de unde rezultă că consumul de apă de răcire este relativ redus, similar unei termocentrale de capacitate submedie, cum a fost cea pe lignit de la Doicești.

Nuclearelectrica a semnat, la finele lunii mai ac., un memorandum de înțelegere cu NuScale LLC, producătorul american al tehnologiei SMR, dar și cu compania E-Infra Holding, care deține Nova Power & Gas, furnizor de gaze naturale și proprietar al platformei fostei termocentrale de la Doicești.

Amplasamentul de la Doicești a fost identificat în urma unui studiu aprofundat realizat cu fonduri în valoare de 1,2 milioane de dolari primite de Nuclearelectrica la începutul anului 2021, printr-un grant oferit de U.S.T.D.A. Acest amplasament a obținut toate calificările în ceea ce privește securitatea, fiind potrivit criteriilor de proiectare și principiilor de securitate ale reactoarelor modulare mici NuScale, si respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele internaționale și naționale.

Amplasamentul termocentralei Doicești. Sursa: Google Maps și adevărul.ro

CEO-ul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a explicat în cadrul forumului “Energy Strategy Summit”, organizat la mijlocul lui iunie ac. de “Energynomics.ro”, că compania pe care o conduce are o vedere holistică și ambiții mari prin parteneriatul pentru tehnologia SMR:

“Referitor la SMR trebuie să pornim de la filosofia de construcție a acestui tip de tehnologie, care nu este nouă, ci nou este doar modul de construcție a acestor reactoare modulare. Această clasă tehnologică se bazează în principal, în procent de peste 75%-80%, pe elemente prefabricate sau fabricate în serie. Motiv pentru care ținta noastră, pentru a fi primii în Europa în această clasă tehnologică, este să putem crea rapid un hub de producție în România pentru această tehnologie.

În momentul de față, o astfel de centrală poate genera 193 locuri de muncă în producție, 1.500 de locuri temporare în construcții și 2.300 locuri în fabricarea unor componente. Astea sunt locurile de muncă asigurate de o singură centrală pe tehnologia SMR. Probabil că vom vorbi de 80-100 de centrale la nivelul Europei Centrale și de Est care vor asigura această clasă tehnologică. Cu cât reușim să stabilim un hub de producție mai mare în această zonă, vom avea un potențial enorm de resuscitare a industriei orizontale pe care o mai avem, care se pretează la aceste standarde, pentru a fabrica aceste componente pentru noi, dar și pentru întreaga regiune.

Avem uzine care au fabricat pentru centrala de la Cernavodă și au fost incluse în programul nuclear, dar există potențialul ca atât fabricanții din domeniul petrochimiei sau din domeniul oil & gas să deservească foarte bine o parte din aceste componente. (…) În toate proiectele avem un deziderat: de a menține între 30% și 40% din totalul proiectelor pentru industria românească, ceea ce înseamnă o provocare foarte mare. Sperăm că va fi un răspuns și interes foarte mare în acest sens din partea companiilor din țara noastră.” (bursa.ro)

De fapt, aș adăuga, din cele 80 – 100 de centrale SMR pe care le vede Cosmin Ghiță construite în Europa, eu cred că cel puțin 5 sau 6 vor fi construite în România; ele pot fi construite pe Mureș, pe Trotuș, pe Jiu și, desigur, pe Dunăre, contribuind la echilibrarea teritorială a injecției de putere în sistemul energetic național. Renunțarea la cărbune după 2030 – 2035 poate fi compensată nu doar de termocentralele pe gaze, ci și de SMR-uri.

Singura – cea mai importantă – problemă, rămâne însă cea a finanțării proiectelor nucleare; acestea sunt proiecte cu tehnologii costisitoare, fie că vorbim de SMR, care este o tehnologie nouă, fie că vorbim de ultima generație CANDU, pentru retubarea reactorului Unității 1 de la Cernavodă și construcția Unității 3.

Și industria noastră orizontală de profil, pentru a putea prelua sarcina de a livra subansambluri, echipamente, aparatură și servicii de profil, va trebui să-și crească nivelul tehnologic și al disciplinei de producție, conform noilor cerințe. Deci și aceste companii – multe preluate și deținute de antreprenori români, care s-au mulțumit cu puțin în ultimii ani, trebuie să o recunoaștem – vor trebui să se recapitalizeze, eventual cedând o parte din afaceri unor parteneri externi importanți din industrie.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a expus intenția Guvernului de a finanța cu bani europeni proiectele SMR: “Discutăm cu Comisia Europeană, cu cei de la DG Clima, dacă putem utiliza fondurile din Fondul de Modernizare pentru aceste capacități foarte flexibile din domeniul nuclear”, a explicat oficialul guvernamental, dar a precizat că deocamdată este o discuție Informală. (e-nergia.ro)

Fondul de Modernizare al Comisiei Europene este un instrument financiar prin care și România poate beneficia de alocări nerambursabile pentru investiții în energie. Recent, Comitetul pentru investiții al Fondului de Modernizare a aprobat solicitarea României de a se finanța proiectele fotovoltaice și viitoarele centrale pe gaze ale CE Oltenia și proiectele legate de liniile și stațiile Transelectrica, proiecte în valoare totală de 1,4 miliarde de euro.

Totuși, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, în forma propusă de Comisia Europeană – care include finanțarea, inclusiv din surse private, a investițiilor în energia nucleară din gazele naturale, pe baza mixului energetic decis de fiecare stat membru – ar putea fi respins la vot în Parlamentul European, ceea ce ar însemna că finanțarea cu fonduri europene a proiectelor SMR nu va fi posibilă. (bursa.ro)

Să reținem totuși că Statele Unite sunt determinate să sprijine țara noastră în proiectele energetice, ceea ce reprezintă un pas important în schimbarea modelului energetic către unul al viitorului, cu toate avantajele orizontale aferente. Aceste oportunități sunt de neratat, firește, dar totul depinde numai de noi să le și transformăm în realitate.