CRIZA DIN UCRAINA: OFENSIVA RUSIEI S-A SUFOCAT ȘI PUTIN CAUTĂ UN RĂGAZ – de Cristian Felea

Cristian Felea - editorialist

Umblă vorba prin târg că Rusia vrea pace și diplomații săi lucrează cu seriozitate și bună credință la un plan de acord, alături de negociatorii ucraineni. Se mai spune că Vladimir Putin însuși, în magnanimitatea sa, a decis că nu-l mai vânează pe Volodimir Zelenski, că nu-l mai vrea dat jos din funcția de președinte (în care a fost ales prin sufragiu liber și recunoscut inclusiv de Moscova), ba chiar mai mult, este gata să se întâlnească cu el față în față, când vor fi fost “făcute progrese diplomatice importante”.

Mihailo Podoliak, consilier principal al președintelui ucrainean, a declarat pentru “Financial Times”, cotidianul care a difuzat știrea privind existența unui plan de pace în 15 puncte, că deocamdată totul este o variantă de propunere rusă – este adevărat radical diferită ca cerințe față de cele exprimate inițiat la Putin și Lavrov –, dar aceasta urmează să fie amendată cu contrapropunerile Ucrainei și ulterior negociată punct cu punct.

cel mai verde complex reziential

Dorința de a vedea încheiat cât mai rapid conflictul din Ucraina îi determină pe mulți – de la oameni politici la analiști și lideri de opinie – să considere că Rusia este gata să revină sentimente mai bune și, prin urmare, că Ucraina nu are voie să rateze fereastra de oportunitate și să devină mai flexibilă: pe scurt, să cedeze multora din propunerile așa-zis “rezonabile” avansate de Kremlin.

Personal sunt de părere că “intențiile bune” ale Rusiei sunt pur și simplu semnul că la acest moment campania sa militară în Ucraina este sufocată și pe cale să se transforme într-un dezastru. Așa că “siloviki” de la Kremlin, mirosind dezastrul pe cale să vină, ar dori să încheie o  pace “onorabilă” care să le acorde câțiva ani în care să digere lecțiile proastei campanii împotriva Kievului și să se pregătească mult mai bine pentru următoarea, de această dată să o ducă până la capăt: Ucraina, Moldova, Georgia și, de ce nu, chiar mai mult.

PUTIN SIMTE TĂIȘUL SORȚII ȘI NU-L POATE ACCEPTA

Într-un discurs televizat de miercuri, 16 martie ac., Vladimir Putin a vărsat tonele de venin care îl îneacă, demonstrând astfel că, indiferent ce negociază diplomații săi cu cei ucraineni, obiectivul unui război total cu Occidentul rămâne în picioare, iar Ucraina este doar prima victimă din seria de ținte pe care le urmărește și la care nu este dispus să renunțe.

Temele discursului său dovedesc cu asupra de măsură că este nevoie ca Occidentul să nu facă eroarea istorică de a-i oferi un răgaz lui Vladimir Putin – așa cum în 1938 Marea Britanie și Franța au făcut-o cu Hitler – și să insiste punând presiune pe Kremlin înainte ca ce este mai rău să se întâmple. Pentru că, iată ce anume zace în mintea lui Putin:

• Sancțiunile occidentale:

“Masca de decență a Occidentului a căzut și a început să acționeze într-un mod odios. Există paralele evidente cu pogromurile antisemite. (…) În multe țări occidentale, oamenii sunt supuși unei persecuții reale doar pentru că sunt din Rusia, li se refuză îngrijirea medicală, li se dau afară copiii din școli, părinții lor își pierd locurile de muncă și li se interzic muzica, cultura și literatura rusă. (…) Lovesc fără discernământ, cu fanatism și frenezia celor condamnați, la fel ca și fasciștii, care în ultimele zile ale celui de-al Treilea Reich au încercat să tragă cu ei în mormânt cât mai multe victime nevinovate.”

• Trădătorii interni:

“Occidentul va încerca să se bazeze pe așa-zisa coloană a cincea, pe trădătorii naționali, pe cei care câștigă bani aici, cu noi, dar locuiesc acolo. Și când spun <trăiesc acolo>, nu mă refer în sensul geografic al cuvântului, ci la mentalitatea lor, la conștiința lor sclavă. (…) Acești oameni nu pot trăi fără stridii și libertatea de gen.” (g4media)

Cu alte cuvinte, Occidentul îi prigonește astăzi pe ruși cam așa cum o făceau naziștii cu evreii germani, iar dacă aparții comunității LGBTQ în Rusia, se cheamă că faci parte din “coloana a cincea”. Delirul controlat al lui Vladimir Putin nu este doar subiectul unui discurs care să-i mobilizeze pe ruși pentru a susține obiectivele Kremlinului, ci și o nouă declarație de război aruncată Vestului.

A doua zi după discursul televizat al lui Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a revenit cu unele precizări, menite să “explice” poziția președintelui: “Mulți oameni își arată adevărata față în asemenea momente dificile. Foarte mulți oameni se arată a fi, după cum spunem noi în rusă, trădători…”, dar, a continuat purtătorul de cuvânt, în acest mod “Rusia va trece printr-un proces natural și necesar de autocurățire”.

Invitat să explice ce anume înțelege de fapt prin “autocurățire”, Peskov a opinat că respectivii (“trădătorii”) “… dispar din viețile noastre. Unii oameni își părăsesc posturile, unii lasă în urmă viața activă, unii părăsesc țara și se mută în alte țări. Așa are loc această curățire.” (hotnews.ro)

PACEA ÎN LECTURA DIPLOMAȚILOR MOSCOVEI

Diplomații ruși care negociază un acord cu Ucraina pentru încetarea luptelor evoluează pe sârmă, conștienți fiind că oricând pot fi găsiți țapi ispășitori: procesul de pace este de fapt iluzoriu, menit să ofere un răgaz Kremlinului și, totodată, un pretext acceptabil pe care Putin să-l poată accepta ca motivație internă pentru oprirea ofensivei militare care merge prost.

Într-o analiză “Newsweek”, sunt prezentate câteva din coordonatele pe care se axează la acest moment negocierile de pace pentru Ucraina, care pot fi rezumate, după cum o declară Dmitri Peskov, pe soluția unui compromis de tipul – introducerea modelului austriac sau suedez al unui stat demilitarizat în Ucraina la cererea Kievului: “Această opțiune, despre care se discută cu adevărat acum, poate fi considerată un anumit compromis.”

Coordonatele acordului propus au fost discutate în ansamblul lor pentru prima dată luni, 14 martie ac., și ar impune Ucrainei să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și să promită că nu va găzdui baze militare străine sau armament, în schimbul protecției de la aliați precum SUA, Marea Britanie și Turcia. Ucraina și-ar menține forțele armate, dar ar fi obligată să rămână în afara alianțelor militare precum NATO și să nu găzduiască baze militare străine pe teritoriul său.

Mihailo Podoliak atenționează în plus că orice înțelegere, din perspectiva Kievului, implică cerința ca trupele Federației Ruse să părăsească teritoriile Ucrainei capturate de la începutul invaziei, din 24 februarie ac., și anume regiunile sudice de-a lungul Mării Azov și Mării Negre, precum și teritoriul de la est și nord de Kiev, ceea ce ridică deja unele probleme pentru negociatorii ruși.

Pe de altă parte, natura garanțiilor occidentale pentru securitatea Ucrainei și acceptarea lor de către Moscova s-ar putea dovedi o altă categorie de obstacole pentru încheierea unui acord, la care se vor adăuga cele legate de statutul teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia după prima agresiune, din aprilie 2014. 

Deși atât Moscova, cât și Kievul au declarat miercuri că au făcut progrese în ceea ce privește termenii unui acord, oficialii ucraineni rămân sceptici. În plus, există și temerea că Vladimir Putin ar încerca să profite de negocierile pentru pace, ca să câștige timp pentru a-și regrupa forțele și a-și relua ofensiva.

SEMNELE TOT MAI EVIDENTE ALE SLĂBICIUNII LUI PUTIN

Sunt două moduri în care poate fi interpretată creșterea vulnerabilității lui Vladimir Putin și a cercului său, în condițiile în care ofensiva din Ucraina bate pasul pe loc: epurările interne și curajul liderilor statelor care depind formal de Rusia. Pentru ambele situații avem deja exemple pe care mass media le-a sesizat.

După arestarea la domiciliu a lui Serghei Beseda, șeful Departamentului de Operații și Informații al FSB, cu misiuni în CSI, un alt personaj militar important a fost arestat, și anume generalul Roman Gavrilov, adjunctul Gărzii Naționale (Rosgvardia) și fost comandant în cadrul serviciului de protecție a președintelui (FSO).

Pentru că FSB nu a oferit și un motiv al reținerii lui Gavrilov, jurnaliștii ruși care mai acționează independent avansează două posibile acuzații care i-ar fi fost aduse: prima, cea reală probabil, este că s-ar face vinovat de “scurgeri de informații militare care au dus la pierderi de vieți omenești”, a doua, mai degrabă formală, este că ar fi vinovat de “risipă inutilă de combustibil”. (hotnews.ro)

Pe de altă parte, Uzbekistanul a decis să renunțe la prudența declarațiilor, așa că un membru al guvernului de la Tașkent, ministrul Abdulaziz Kamilov, a afirmat în fața parlamentului uzbec că situația din Ucraina a devenit intolerabilă:

„În primul rând, Uzbekistanul este serios îngrijorat de situația din jurul Ucrainei. În al doilea rând, noi suntem adepții găsirii unei soluții pașnice la această situație și rezolvării conflictului prin mijloace politice și diplomatice. Dar, pentru a face acest lucru, în primul rând, ostilitățile și violențele trebuie să înceteze imediat!”

La fel de semnificative sunt și semnalele venite dinspre China. Marți, 15 martie ac., ambasadorul Chinei în SUA, Qin Gang, a publicat în Washington Post un articol de opinie în care a iterat ideea că Beijingul dorește să vadă sfârșitul conflictului din Ucraina. Două zile mai târziu, ambasadorul Chinei în Ucraina, Fan Xianrong, într-o întrevedere cu  Maksim Kozițki, șeful administrației militare regionale din Lvov, a ținut să sublinieze:

“China nu va ataca niciodată Ucraina. Vom ajuta, în special din punct de vedere economic. În această situație, pe care o aveți acum, vom acționa în mod responsabil. China este o țară prietenoasă cu poporul ucrainean. În calitate de ambasador, pot spune în mod responsabil că China va fi întotdeauna o forță de bine pentru Ucraina, atât din punct de vedere economic, cât și politic.” (g4media.ro)

Greutatea acestor afirmații diplomatice poate fi mai bine cântărită dacă ținem cont de încă două evoluții de ultimă oră, si anume că: (i) avionul lui Serghei Lavrov, care era programat să aterizeze la Beijing joi, 17 martie ac., a fost întors din drum la mijlocul zborului, deasupra regiunii Novosibirsk și (ii), că vineri, 18 martie ac., președintele chinez Xi Jinping și cel american, Joe Biden au programată o discuție telefonică în care are pe agendă și conflictul din Ucraina.

Așadar Vladimir Putin este cu spatele la zid. Din păcate, un personaj de felul său, ajuns într-o situație limită, nu renunță cu onoare, ci caută un compromis care să-i salveze pielea pe moment, și mai apoi să-i ofere ocazia revanșei. Cu alte cuvinte, nimic din ceea ce va face în perioada următoare nu poate fi sub semnul bunelor intenții, ci al fricii și minciunii.

Fiecare zi pe care va continua să o petreacă la Kremlin, de acum înainte, va fi un coșmar pentru Rusia și pentru ruși (chiar dacă cei mai mulți dintre ei nu o conștientizează) și o permanentă amenințare pentru lumea liberă. Un astfel de om nu poate oferi pacea, pentru că singura lui preocupare este conflictul.

hidro
tymbark

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here