CRIZA DIN UCRAINA: NAVIGÂND PRIN CEAȚA NEGOCIERILOR DE PACE – de Cristian Felea

“Trăim o etapă foarte serioasă în istoria relațiilor internaționale. Sunt convins că la finalul acestei etape situația internațională va fi net mai clară și că noi, împreună cu dumneavoastră și cu partenerii noștri, ne vom îndrepta spre o ordine mondială multipolară, justă, democratică.”
Serghei Lavrov, către omologul său chinez, Wang Yi – 30 martie 2022, Anhui, China

Andrei Kozîrev, fost ministrul de externe al Federației Ruse, care l-a promovat în diplomație pe Serghei Lavrov, actualul șef al diplomației lui Vladimir Putin, atenționa că negocierile pentru pacea din Ucraina vor fi extrem de dificile, pentru că negociatorii ruși vor avea pur și simplu sarcina să mintă, să tragă de timp, sprijinind astfel adevăratele obiective ale Kremlinului, care sunt (probabil exclusiv, în acest moment) de natură militară.

Sursa: www.dw.com/ro/rusia-şi-ucraina-poartă-negocieri-la-istanbul

Marți, 29 martie ac., a început o rundă de două zile de negocieri de pace între Federația Rusă și Ucraina la Istanbul. În debutul reuniunii, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a salutat echipele de negociatori în biroul prezidențial al Palatului Dolmabahce din Istanbul și le-a transmis că depinde în întregime de cele două părți să pună capăt tragediei războiului și că toată lumea ar avea de câștigat de pe urma unui armistițiu imediat.

Pentru că, ulterior, agențiile de știri au început să transmită vești bune legate de premisele încurajatoare ale unui posibil acord între părți, momentul a prilejuit multă emoție și a trezit speranțe că în câteva zile, poate de Paște, va fi din nou pace în Ucraina.

La capătul tratativelor, negociatori ucraineni au declarat presei că guvernul de la Kiev ar aproba statutul de neutralitate al Ucrainei cu condiția înființării unui sistem de garanții de securitate. Ei au afirmat că în cadrul acestui nou sistem, Israelul, Polonia, Canada și Turcia s-ar putea număra printre garanții securității Ucrainei. Statutul de neutralitate ar include și interzicerea găzduirii oricăror baze militare străine pe teritoriul Ucrainei.

Partea rusă a afirmat că negocierile au fost constructive, dând speranțe că războiul s-ar putea încheia. Negociatorul-șef rus, Vladimir Medinski, a declarat însă că o întâlnire Putin-Zelenski este posibilă doar cu condiția ca înțelegerea la care s-a ajuns marți să fie aprobată de Ministerele de Externe ale ambelor țări. (www.dw.com)

La finalul reuniunii, Vladimir Medinski a revenit cu precizări suplimentare în fața presei, explicând că Ucraina și-ar fi declarat disponibilitatea de a îndeplini “acele cerințe fundamentale asupra cărora Rusia a insistat în ultimii ani”; ori, dacă aceste obligații ar fi îndeplinite, atunci “amenințarea creării unui punct de sprijin NATO pe teritoriul ucrainean va fi eliminată”.

El a adăugat, într-o declarație la televiziunea “Rossiya 24”, că Ucraina a formulat pentru prima dată de la începutul negocierilor în scris principiile unui posibil viitor, care includ: (i) refuzul aderării la NATO, fixarea statutului de neutralitate al Ucrainei; (ii) renunțarea la arme nucleare, precum și deținerea, achiziționarea și dezvoltarea altor tipuri de arme de distrugere în masă; (iii) renunțarea la desfășurarea bazelor militare străine și a contingentelor militare; (iv) obligația de a desfășura exerciții militare cu participarea forțelor armate străine numai de comun acord cu statele garante, inclusiv Rusia. (www.hotnews.ro)

Imediat după aceste declarații, atât dinspre partea rusă, cât și ucraineană, au început să apară și alte puncte de vedere, unele nuanțând afirmațiile negociatorilor, altele negându-le cu putere.

Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a cerut chiar în timpul negocierilor oprirea lor, susținând că nu au niciun rost pentru că rușii vor distruge “naziștii” și “sataniștii” din Ucraina: “Noi nu vom face nicio concesie, Medinski e cel care a greșit. Nu trebuie să vă faceți griji, avem propriul comandant, comandantul suprem care privește cu 100 de ani în viitor. Și, dacă voi credeți că va abandona ce a început în modul în care ne este prezentat astăzi, să știți că nu se va întâmpla așa ceva!” (reuters.com)

Dacă mesajele lui Kadîrov par inadecvate și fără impact serios la Kremlin, atunci cu siguranță cele ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov au o altă greutate. Iar Peskov a minimalizat rezultatele rundei Istanbul: “Ceea ce este pozitiv este că partea ucraineană a început să formuleze clar și să pună pe hârtie ceea ce propune. Până acum nu reușiserăm să realizăm acest lucru. În ceea ce privește restul, nu putem, ca să spunem așa, să afirmăm că au existat progrese, ceva foarte promițător.” (www.bbc.co.uk)

Nemulțumirile lui Dmitri Peskov se alimentează dintr-o altă parte a propunerilor avansate de Ucraina, față de cele din care își alimenta optimismul Vladimir Medinski, și anume ca statutul Donbass și al Peninsulei Crimeea să fie discutat peste 15 ani, timp în care diferendul să fie înghețat, iar părțile să se oblige să nu recurgă la violență armată în aceste zone în tot acest interval.

Înghețarea negocierii statutului celor două regiuni pentru 15 ani are legătură directă cu mandatul prezidențial al lui Vladimir Putin: potrivit noii constituții a Federației Ruse, Putin poate rămâne la putere până în 2036, când ar avea (dacă va mai fi în viață) vârsta de 83 de ani. Presupunând că va reuși să se mențină la putere până atunci, este însă puțin probabil să o mai poată face și după 2036, deci nu va mai putea influența în mod real – speră oficialii ucraineni – negocierile asupra reglementării situației din Donbass și Peninsula Crimeea.

În fine, potrivit unei declarații a premierului italian, Mario Draghi, care a purtat o discuție telefonică cu Vladimir Putin pe tema situației din Ucraina și a insistenței părții ruse ca plata gazelor importate de țările europene să fie făcută în ruble, președintele rus i-a transmis clar că “nu sunt încă întrunite condițiile pentru o încetare a focului în Ucraina”.

Și președintele ucrainean s-a adresat națiunii miercuri seara (30 martie), asigurându-i pe concetățenii săi că la negocierile de pace Ucraina nu va face concesii prin care eforturile de până acum să fi fost inutile: “Noi nu renunțăm la nimic. Și vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru, pentru fiecare dintre oamenii noștri.

Da, este în desfășurare un proces de negociere. Dar acestea sunt totuși doar vorbe. Până acum nimic concret. Se mai vorbește despre așa-zisa retragere a trupelor ruse de la Kiev și Cernihiv (Cernigău). Despre așa-zisa reducere a activității ocupanților în aceste direcții. Noi știm că asta nu este o retragere, ci consecințele exilului. Consecințele muncii apărătorilor noștri.

Dar mai vedem că este în același timp o acumulare a forțelor ruse, pentru noi lovituri în Donbass. Și ne pregătim pentru asta. Nu credem pe nimeni, nu avem încredere în construcții verbale frumoase.”

Cel mai probabil, impasul militar al Federației Ruse în Ucraina, care nu este încă digerat la Kremlin, este motivul răgazului diplomatic oferit de Moscova, iar adevăratele intenții, la care Vladimir Putin nu a renunțat niciun moment, sunt cele pe care Ramzan Kadîrov le-a dezvăluit atunci când l-a luat în balon pe negociatorul șef rus, Vladimir Medinski.

Trupele ruse retrase din zona Kiev spre Belarus vor fi reorganizate, unele urmând să fie retrimise în ofensivă pe direcția capitalei Ucrainei, atunci când se va decide reluarea asediului, pentru că este destul de clar că nu se va renunța la obiectivul de a ocupa orașul, fie și în parte. Singura întrebare ce nu are încă un răspuns, este dacă Minskul s-a decis sau nu să participe la noua ofensivă pentru ocuparea Kievului.

Ce este cert, Alexandr Lukașenko își ține trupele în alertă la granița de sud, sub pretextul “prevenirii intrării în țară a unor formațiuni naționaliste armate din Ucraina”; ultimele manevre ordonate de el au avut loc între 29 și 31 martie ac. și au determinat Kievul să transmită vecinului său din nord avertismentul serios asupra consecințelor implicării în război, alături de Rusia.

O altă miză majoră a Kremlinului este cea internă: lupta pentru a preveni izbucnirea unor proteste care să inițieze o revoltă populară. Iar ținta primordială în această luptă este presa independentă, care trebuie redusă la tăcere. “Novaia Gazeta”, de exemplu, a fost acuzată că nu a însoțit unul din articolele publicate de avertismentul că acesta se referea la o “organizație neguvernamentală calificată ca agent străin” de către autoritățile ruse, așa cum o cere legea.

Prin urmare, ziarul a primit un prim avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicațiilor, tehnologiilor informaționale și comunicațiilor în masă) pe 22 martie ac., urmat de un al doilea în 28 martie ac.. Iar redactorul-șef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a luat măsura de a suspenda apariția publicației (în format fizic și online), cel puțin pe perioada conflictului din Ucraina.

“Novaia Gazeta”, după cum se știe, este publicația la care activa Anna Politkovskaia, jurnalista asasinată în anul 2006 de un comado cecen, din gărzile lui Ramzan Kadîrov.

Să credem deci că va fi pace în Ucraina în următoarele săptămâni? Cristian Diaconescu, fost ministru de externe și profesor de drept internațional, a explicat pentru “Ziare.com” că nu ar trebui să ne așteptăm la prea mult de la actualele negocieri dintre Federația Rusă și Ucraina:

“În acest moment se acceptă ideea unor negocieri. Din păcate, ceea ce se întâmplă, nu înseamnă o negociere cu orizont de așteptare de scurt timp sau de înțelegeri bine formalizate. (…) Tema cea mai complicată este în mod evident faptul că în continuare Federația Rusă atacă militar Ucraina.”

Repoziționarea din jurul Kievului, crede Cristian Diaconescu, este doar o jumătate de pas tactic făcut de Moscova în ideea de a-i lăsa lui Zelenski și sistemului politici ucrainean un moment de respiro pentru că intervenția în Kiev avea un singur scop: “înlocuirea guvernării actuale cu un guvern politic păpușărit de Moscova”.

“Deocamdată Federația Rusă dă semnale de flexibilitate. În teren, escaladează ca să dezescaladeze”, explică Cristian Diaconescu. “Este și aceasta o tehnică de negociere. Deocamdată Federația Rusă lasă o nișă de oportunitate pentru a genera interesul și pentru ca cei care mediază pe diverse nivele, inclusiv la Moscova, oprirea agresiunii și intrarea într-o logică de negociere să fie încurajați să rămână. Pentru că altfel, Rusia nu poate în acest moment să își pună planurile în aplicare. Acest lucru este clar.”

Ocuparea Donbass-ului, menținerea ocupației sudului Ucrainei, de la gurile Niprului (Mikolaiev și Herson), la Marea de Azov (Mariupol) și mai departe până la Harkov este obiectivul minimal pe care Kremlinul îl are fixat, în afară de controlul cel puțin a jumătate din Kiev (care include și un culoar de siguranță spre Belarus).

Presupunând că va exista un acord de armistițiu și că acesta va fi pus în aplicare de Paște, rolul său nu va fi altul decât acela al pregătirii unei noi ofensive ruse (posibil și belaruse), pe direcția Kiev, dar și pentru capturarea Mariupolului și a Harkovului. Iar ucrainenii sunt conștienți de acest lucru; de asemenea, britanicii și americanii au transmis avertismente similare.

Vladimir Putin a semnat un decret pentru recrutarea a peste 130 de mii de tineri, în timp de ministerul de interne de la Moscova le cere polițiștilor ruși să fie gata oricând pentru misiuni pe teritoriul Ucrainei. Este tot ce poate fi mai departe de intenția de a încheia cât mai repede războiul din Ucraina și ocupația din teritoriile vizate pentru a fi ocupate.

Dar cel mai dezamăgitor semn dintre toate este cel dat de poporul rus, care nu-și pune întrebări și susține în proporție covârșitoare conflictul din Ucraina, în timp ce soldații ruși se comportă sălbatic în teritoriile ucrainene, jefuind locuințe, ucigând la întâmplare civili, violând femei și așa mai departe.

Institutul independent de sondare a opiniei publice “Levada”, care (ce ironie) a fost declarat de autoritățile de la Moscova drept “agent străin”, a publicat în ultima zi a lunii martie rezultatele unui sondaj de opinie conform căruia cota de susținere a acțiunilor lui Vladimir Putin a ajuns la 83%.

Actuala cotă de popularitate a lui Vladimir Putin se apropie de cea pe care o înregistrase după anexarea Crimeii în 2014, de aproximativ 86-88%, conform mass media ruse. Publicistul rus Igor Iakovenko a declarat într-un interviu pentru portalul ucrainean “Obozrevatel” că, din păcate, nu există niciun fel de societate rusă la ora actuală, ci doar indivizi separați, dintre care unii sunt mai bine informați decât alții cu privire la războiul declanșat de Kremlin în Ucraina. (ziare.com)

Cât timp pârghiile puterii vor fi deținute de Vladimir Putin și apropiații săi, în Ucraina nu va fi pace; acest lucru, din păcate, este o realitate. Iar Occidentul trebuie să continue să ajute Ucraina în orice mod, pentru a zădărnici planurile agresive ale putiniștilor, grăbindu-le astfel sfârșitul. Pentru că un nou eșec militar ca cel din prezent îl va costa fără îndoială puterea pe Putin, pentru ca alții din jurul său să se salveze.