CODUL FISCAL SUB IMPERIUL CRIZEI – de Cristian Felea

SCHIMBĂRILE CODULUI FISCAL ANUNȚATE PENTRU ANUL VIITOR NU MULȚUMESC CONTRIBUABILII, CARE ACUZĂ GUVERNUL CĂ EVITĂ DIALOGUL REAL

COMPENDIU DE DECLARAȚII PE MARGINEA SUBIECTULUI

• “Am discutat aceste proiecte (modificările aduse Codului Fiscal; n.m.) și cu premierul, și cu miniștrii. Aceste chestiuni vor fi puse în discuție publică. Este un lucru cunoscut că există o serie de impozite și taxe introduse în ultimii ani poate fără a fi foarte bine fundamentate. E nevoie de o modernizare, la asta se lucrează. I-am rugat să le analizeze să nu apară o povară pentru oamenii de rând, o inhibiție pentru mediul de afaceri. Nu se discută de niciun impozit și nicio taxă pentru oamenii de rând, ci reglementări care poate nu au fost bine gândite. Sunt pentru cota unică și împotriva taxei de solidaritate. Aceasta din urmă nu mi se pare corectă ca principiu.” (Klaus Iohannis, conferința de presă organizată marți, 5 iulie ac. – hotnews.ro)

• “Este foarte important să calibrezi politica monetară de așa manieră încât să eviți pe cât posibil intrarea în recesiune. Din ce cauză? Probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai la noi, în lume. Dar la noi ar apărea două dificultăți în plus. Prima, pe partea fiscal-bugetară: avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să mai faci corecția bugetară pe recesiune, veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poți nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea. Sunt momente – să spun – dramatice în ce privește mixul de politici într-o astfel de situație. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activității economice, trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, costuri mai ridicate la energie și mai vine și politica monetară care adaugă la costuri. Și aici este necesar să facem un dozaj fin. Și în consecință, fără să dau detalii, mergem și noi văzând și făcând.” (Mugur Isărescu, conferință de presă miercuri, 6 iulie ac. – profit.ro)

• “Majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație; reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi, iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit; niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor.” (comunicat al Consiliului Național al IMM-urilor – zf.ro)

• “Au lipsit cu desăvârșire consultările, așa cum ar fi trebuit să fie ele. Au fost tot felul de zvonuri. Apoi, reacții publice sau nu ale unor organizații, companii sau persoane. (…) Apoi, lipsește rațiunea acestor creșteri. Așa ne-am angajat prin PNRR. Ne-am angajat, dar nu chiar în spiritul acestui proiect. Facem în pași. Bun, facem pași, dar cu ce viteză? Ne dorim mai multă predictibilitate. Ne trebuie mai mulți bani. Ok. Câți mai mulți și pentru ce? Nouă nu este clar nici acum cât costă unele dintre măsurile de sprijin tot anunțate în ultima vreme și cum se raportează ele la veniturile bugetare. Nici nu e clar ce face statul cu veniturile semnificative pe care le face din inflație și creșterea prețurilor la energie. Vorbim de miliarde. (…) Dacă creștem taxele ca să aruncăm banii aiurea, la anul trebuie să le creștem din nou. Trecând prin nota de fundamentare tot ce pot să deduc este că creștem anumite impozite fiindcă trebuie să le creștem și corectăm și anumite lucruri care într-adevăr au fost semnalate în ultima vreme de mediul de afaceri. Ce lipsește este o viziune de ansamblu asupra fiscalității din România din care să derive aceste creșteri de taxe, impozite, accize. (…) Încheiem o primăvară lungă de măsuri și politici importante unde a existat dialog, dar nu consultare. Da, Guvernul este deschis la dialog, dar nu ne ascultă.” (Radu Burnete, director executiv Confederația Sindicală Concordia, op-ed – economedia.ro)

• “Constatăm cu surprindere că în propunerile de modificări și completări aduse Codului Fiscal revine, cel puțin aparent, eliminarea profesiei de consultant fiscal din rândul beneficiarilor regimului fiscal al microîntreprinderilor. (…) Orice eventuală discriminare a consultantului fiscal ar fi nu doar abuzivă, dar va ajunge să afecteze inclusiv administrația fiscală, eforturile de modernizare ale acesteia. Dacă Ministerul Finanțelor decide să mențină o prevedere privind excepțiile în cazul activităților de consultanță și management, cu toate că noi o considerăm total nejustificată, având în vedere argumentele prezentate mai sus, apreciem ca obligatorie atât asigurarea clarității și predictibilității reglementării excepțiilor, cât și eliminarea discriminării evidente a unei singure profesii liberale reglementate – aceea de consultant fiscal.” (Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali – hotnews.ro)

Adrian Câciu, ministrul finanțelor publice. Sursa: universul.net

Ministerul Finanțelor Publice a postat în dezbatere publică luni, 4 iulie ac., proiectul de OUG ce conține principalele schimbări fiscale care vor avea loc începând cu 1 august 2022, respectiv 1 ianuarie 2023.

Printre acestea se numără creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea plafonului pentru microîntreprinderi de la un milion de euro la 500 de mii de euro, reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol și în industria alimentară, scăderea de patru ori a plafonului pentru trecerea de la normă de venit la sistem real, creșterea TVA la băuturile cu zahăr.

Majoritatea măsurilor vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepția majorării accizei la țigări și băuturile alcoolice, schimbarea modalității de calcul a contribuțiilor sociale pentru contractele part-time, creșterea impozitării pentru industria jocurilor de noroc, scăderea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în construcții – acestea vor fi operate de la 1 august 2022, la fel ca eliminarea impozitul specific, care va fi implementat însă cu unele reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Totodată, pentru microîntreprinderi vor fi limitate activitățile pe obiectul consultanță și management, se vor majora de la 1 ianuarie impozitele pe clădiri și terenuri prin trecerea la impozitarea în funcție de valoarea din grila notarială, va scădea plafonul pentru norma de venit la 25 de mii de euro, vor apărea plafoane noi, pe lângă cel actual de 12 salarii, pentru contribuții la venituri din alte surse, va fi modificat sistemul de deduceri personale, iar beneficiile extra-salariale vor fi limitate la 33% din salariu.

CUM VA ARĂTA TAXAREA IMOBILELOR, DACĂ SE LEGIFEREAZĂ PROPUNERILE?

Varianta aflată în dezbatere publică pentru taxarea imobilelor poate fi rezumată astfel:

Cotele de impozitare minime s-au modificat după cum urmează: de la 0,08% la 0,1% și de la 0,2% la 1%. Valoarea impozabilă cu care se înmulțesc aceste cote pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piață administrate de notari. Primăriile vor completa câte o notificare pentru fiecare contribuabil din România, în care vor introduce valoarea impozabilă și impozitul. Cine nu reacționează își exprimă, de fapt, tacit acordul. Cine nu este de acord va intra în dialog cu autoritatea locală.

S-a eliminat posibilitatea să existe cote de impozitare diferite pentru același tip de utilizare (rezidențială sau nerezidențială) în funcție de cine este proprietarul (persoană fizică sau juridică). În cazul utilizării mixte cu peste 50% din suprafața spațiului se va considera clădirea ori rezidențială ori nerezidențială, în funcție de documentele pe care le va produce contribuabilul. Primul termen de plată a impozitului pentru anul 2023 s-a mutat de la 31 martie la 30 iunie.

Adrian Vascu de la “Veridio”, expert în piața imobiliară, crede (bursa.ro) crede că propunerile postate în consultare publică este doar cea mai proastă variantă de lucru posibilă, dar rapidă și superficială.

Cu modificări minore ale modului de lucru actual, explică Adrian Vascu, se pot obține cel puțin aceleași rezultate ca utilizând grilele notariale, dar eliminând astfel toate efectele nocive aduse de varianta propusă de guvern.

NOUL REGIM FISCAL PROPUS PENTRU PFA

Persoanele fizice autorizate (adică cei cu PFA) precum și alte categorii de contribuabili care obțin venituri din activități independente urmează să aibă un regim fiscal modificat din 2023: plata contribuției la sănătate de la un plafon de venituri de două ori mai mic decât acum și diferențiat pe trei praguri de venit, de obligații mai mari de plată la pensiile de stat, precum și de scăderea de patru ori a pragului de venituri până la care se pot aplica normele de venit.

O primă modificare este trecerea de la impunerea în baza normelor de venit la impunerea venitului real, care se va face atunci când venit brut anual e mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25 de mii de euro, adică un plafon de patru ori mai mic decât e prevăzut acum de Codul fiscal. Schimbarea plafonului se va face începând cu veniturile aferente anului 2023 (conform declarației de venit ce se va depune în prima parte a anului 2024).

Guvernul schimbă însă cu totul paradigma în cazul contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) și apare în peisaj, pe lângă plafonul de 12 salarii minime brute, și plafonul de 24 de salarii minime. (avocat.net)

Baza de calcul pentru plata CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: (i) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară; (ii) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor ce depășesc acest nivel.

Pragul de la care se stabilește obligația de plată a CAS nu se schimbă, acesta rămâne cel de 12 salarii minime brute. Depunerea declarației unice privind acest tip de contribuții nu este afectată de noul plafon de 24 de salarii minime, în condițiile în care, oricum, obligația de a completa declarația privind contribuțiile apare după nivelul cunoscut deja de 12 salarii, amintit mai sus.

Nici contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) nu scapă de modificări. Guvernul are în intenție să introducă obligația de plată a CASS de la nivelul de 6 salarii minime brute în sus, adică la jumătate față de nivelul actual de 12 salarii minime brute. Baza de calcul se modifică astfel:

(i) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;

(ii) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;

(iii) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.

Obligația de a completa declarația unică în privința acestei contribuții apare de la minimul de șase salarii, iar nu de la 12 ca acum, iar cei care nu depun declarația vor fi impozitați din oficiu de Fisc, prin aplicarea cotei de CASS la nivelul de șase, 12 sau 24 de salarii minime brute. În funcție de dimensiunea veniturilor, CASS-ul se va situa între 10% din șase salarii minime și 10% din 24 de salarii minime. Cei care se situează sub plafonul de șase salarii minime nu vor fi obligați să plătească CASS, dar o vor putea face dacă sunt interesați. 

ALTE MODIFICĂRI CE VOR FI ADUSE CODULUI FISCAL

Microîntreprinderile:

În prezent o microîntreprindere se clasifică ca atare dacă la finele anului fiscal precedent a realizat venituri ce nu au depășit echivalentul în lei a 1 milion de euro.

Ministerul Finanțelor propune scăderea acestui prag la 500 de mii de euro. Totodată, se va institui condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%.

Liderii coaliției de guvernare. Sursa: romania.europalibera.org

Un acționar sau asociat va fi condiționat să dețină titluri de participare la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din titlurile de participare sau al drepturilor de vot. Vor fi limitate la 20% veniturile obținute din consultanță și management.

Se vor exclude din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor persoanele juridice care desfășoară activități în următoarele domenii: bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv activități de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

Dividendele:

Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite (plătite) între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite (plătite) nerezidenților.

TVA-ul redus pentru vânzarea de imobile:

Începând cu 1 ianuarie 2023 s-a propus restrângerea sferei de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice. Astfel, persoanele fizice vor putea să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze cu cota redusă de 5% în mod individual sau în comun cu altă sau alte persoane fizice o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei.

Ce va continua să nu se impoziteze:

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru: (i) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii; (ii) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare (de locuit) puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii; (iii) contravaloarea serviciilor turistice sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membri de familie ai acestora, acordate de angajator; (iv)  contribuțiile la un fond de pensii facultative; (v) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajați; (vi) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea.

Taxarea jocurilor de noroc:

În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%. În cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei inclusiv.

CEL MAI PROBABIL OPTIMIZAREA CONDULUI FISCAL VA CONTINUA ȘI ÎN 2024

“Cu unul dintre cele mai mici venituri din UE și un deficit bugetar estimat la peste 7% din PIB, România ar trebui să se bazeze pe o serie de instrumente fiscale (de politică și de administrare) pentru a mobiliza veniturile. O întrebare fundamentală cu care se confruntă eforturile de reformă ale României este cum să repartizeze povara fiscală într-un mod echitabil, în special având în vedere inegalitatea deja relativ ridicată a veniturilor. În prezent, sistemul fiscal în ansamblul său oferă puțin sprijin pentru veniturile din partea de jos a distribuției veniturilor”, arată FMI, într-un raport privind reforma impozitării veniturilor persoanelor fizice din România. (economedia.ro)

Fondul Monetar a recomandat României să reducă inegalitatea socială prin reforme fiscale, cum ar fi de exemplu o taxă de 20% pentru cei mai bogați 10% dintre români, un sistem de deduceri pentru românii cu cele mai mici venituri, eliminarea facilităților din IT și construcții sau înăsprirea taxării pe PFA și microîntreprinderi.

Propunerile din proiectul de OUG postat în dezbatere publică acum de Ministerul de Finanțe se întâlnesc în parte cu viziunea FMI, în timp ce mediul de afaceri și sindicatele acuză lipsa de dialog real – “guvernul nu ne ascultă” – pe marginea subiectului; altfel spus, politicienii din coaliția de guvernare au căutat calea de mijloc, dar care nu oferă nici predictibilitatea și robustețea veniturilor bugetare sugerată de FMI și nici eliminarea inegalităților artificiale și contraproductive pe care și-o doresc partenerii sociali.

Din păcate – așa cum plastic, în stilul său propriu, a observat și Mugur Isărescu – sub presiunea crizei Guvernul va fi obligat să continue reforma fiscală – sau “optimizarea”, ca să folosesc termenul propus de Klaus Iohannis – în stilul “văzând și făcând”. Nu este bine așa, dar aceasta este calea aleasă de politicienii noștri.

Prin urmare, estimez eu, trebuie să ne așteptăm la noi modificări ce vor fi aduse Codului Fiscal în anul 2024.