Săptămâna aceasta a fost lansat aportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea României elaborat de Banca Mondială

Marți, pe 24 octombrie 2023, a avut loc evenimentul „Schimbări climatice și dezvoltare: perspective pentru România” la Palatul Cotroceni, începând cu ora 12:00.

Președintele României, Klaus Iohannis, a deschis evenimentul și s-a înscris în linia demersurilor prezidențiale de a susține o abordare integrată la nivel național în ceea ce privește schimbările climatice și o tranziție verde ordonată și echitabilă, în interesul tuturor, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.

Conform anunțului, în cadrul evenimentului a fost prezentat public Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea, elaborat de Banca Mondială, cu sprijinul Guvernului României și al Administrației Prezidențiale, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate. Au avut intervenții ministrul Transporturilor și Infrastructurii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrul Energiei, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și directorul regional pentru Uniunea Europeană al Băncii Mondiale.

Conform raportului, ne aflăm în direcția potrivită. În perioada 1990-2018, România și-a redus deja emisiile cu 53,2%, fiind necesară o reducere suplimentară de doar 3,9% pentru a-și îndeplini obiectivele asumate în cadrul Planului UE pentru o tranziție verde până în 2030 – ??? ??? ??.

SUMAR EXECUTIV PREZENTAT ÎN RAPORT

România a înregistrat progrese remarcabile în ceea ce privește performanța economică în ultimii douăzeci de ani, dar se confruntă în continuare cu provocări semnificative de natură economică și în materie de incluziune și sustenabilitate. În ultimii douăzeci de ani, România a realizat un progres economic impresionant, trecând la un model economic bazat pe piață, aderând la Uniunea Europeană
(UE) în 2007 și atingând un statut de țară cu venituri ridicate. Între 2000 și 2022, standardul de trai (PIB real pe cap de locuitor în PPP) a crescut de peste două ori (de la 12.177 USD la 32.738 USD). Din 2015 până în 2020, procentul românilor care trăiau sub pragul sărăciei (mai exact cu mai puțin de 6,85 USD pe zi în PPP în 2017) a scăzut rapid de la 27,8 la 10,7 la sută.

Însă, prosperitatea economică fiind distribuită inegal, disparitățile regionale în ceea ce privește veniturile și furnizarea de servicii sunt mari, rata sărăciei și rata inegalității fiind printre cele mai mari din UE. Sărăcia este în continuare foarte concentrată în zonele rurale, care găzduiesc aproximativ 70 la sută din persoanele sărace din România. Diagnosticul Sistematic de Țară (DST) din 2018 a rezumat descrierea generală a dezvoltării socioeconomice a țării sub sintagma „Povestea celor două Românii”. Acest lucru continuă și astăzi: o Românie urbană, dinamică și integrată cu UE, iar cealaltă – rurală, săracă și izolată. O serie de provocări structurale afectează perspectivele României de creștere economică sustenabilă și incluziune, în același timp împiedicând tranziția la un model economic mai verde, cu o nevoie clară de continuare a reformelor structurale în viitor.

Banca Mondială subliniază că România trebuie să-și extindă suprafețele de pădure pentru a crește cantitatea de carbon stocată la nivel național și pentru a compensa astfel o mare parte din emisiile rămase.

Raportul poate fi accesat aici.

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *