Baschet la normă! Să râdem sau să plângem?
Am receptat mesajul lui Ionuț Urzeală, președintele CSU Ploiești, și am ales să văd la lucru echipa de Liga I înscrisă în competiție.
Asta, în dauna fotbalului de ligă națională și a handbalului european la care avem reprezentante în meciuri televizate. Am ajuns la “Olimpia”, finalmente, pentru a redacta o cronică de baschet dar am hotărât să nu mai fac asta… Din respect pentru acest nobil sport și pentru tot ce a fost baschet adevărat la Ploiești!
Un crainic de arenă cu ștaif!
Nu mică mi-a fost mirarea auzind, de la intrarea în sală, vocea inconfundabilă a președintelui Urzeală! O știam pe de rost încă de pe vremea când Asesoft combătea la vârful ierarhiei. “O fi vreo înregistrare, ceva, mi-am zis!” Dar, în câteva secunde, am ajuns să văd grozăvia in-integrum! Ditamai președintele de club universitar a ales să… evolueze exact cum o face pe rețelele de socializare! Să explice spectatorilor de ce nu se vede decât baschetul oaspeților, cum cresc copiii de la CSU doar împreună cu fanii, cât de greu s-au strâns pentru Liga I, ce bine se simt ei la ora meciului…
După câteva momente, ca la un semn, se oprea și făcea poze celor 30 de fani care, vizavi, agitau steagurile CSU! Imediat, se implica la schimbarea unui jucător și făcea sprint către un copil lovit pe săritura unui dinamovist. Copil care stătea sub panou fără să fie avertizat de nimeni vizavi de riscul la care se expune!
Organizare inexistentă
În schimb, negîndindu-se la pericolul prezenței a sute de copii necontrolați, Mr. President a neglijat complet organizarea! La pauză, cu numai două minute înainte de reluare, jucătorii nu s-au putut încălzi pentru că parchetul mustea de copiii dornici să se joace! Iar în ultimul sfert, undeva în deschiderea lui, doi copii au pătruns în fugă pe teren fiind extrem de aproape de a fi grav accidentați pe un contraatac al bucureștenilor! Numai prezența de spirit a jucătorului Rădulescu a făcut să nu asistăm la o tragedie… Și nu mă joc cu cuvintele, spectatorii blocându-se la propriu urmărind momentul ireal! Așa ceva nu am văzut niciodată, la niciun meci oficial! De altfel, antrenorul oaspeților, Eugen Ilie, și-a făcut o cruce mare și a strigat disperat: “Băi, fraților, putea ieși o tragedie! Nu puteți controla situația?”
Nimic despre baschetul oferit de CSU…
Baschet complet a fost doar în primele patru minute, apoi s-a jucat, parcă, la un singur panou! Din păcate, mereu, cel al echipei ploieștene… M-am oripilat asociind momentul cu fetițele CSM-ului obligate să joace, acum un sezon, cu granzii României! O tristețe greu de suportat, explicată de la microfonul crainicului cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună!
Păcat de cei aproape 8-900 de spectatori prezenți, rămași la jumătate după primele două sferturi… Președintele Urzeală nu a înțeles nimic și a continuat să explice care ar fi motivul pentru care băieții nu au putut mai mult. Pentru că nu s-au antrenat decât o dată la “Olimpia” înaintea jocului! Așa o fi, dar tare mă tem că și cu 50 de antrenamente pe săptămână tot acolo s-ar fi ajuns vizavi de ce am văzut… Tinerii nu au absolut nicio vină, ei încearcă să se autodepășească dar, la acest moment, doar atâta se poate! Iar explicațiile adevărate întârzie să fie produse, oficial, nu pe rețele de socializare! Chiar dacă acestea sunt oficiale!
Dinamo a jucat la trei sferturi din potențial, încercând în ultima jumătate de repriză să facă și spectacol. Parțial a reușit dar nu a rupt gura târgului. Și, totuși, scorul final, 52-119 (16-30, 17-32, 14-23, 5-34), adică o diferență de 67 de puncte, ar trebui să ridice și niște întrebări.
Pentru că, sincer, aș avea curaj să fac un pariu cu oricine din anturajul CSU Ploiești că echipa momentului s-ar întrebuința serios să se impună în dauna tinerilor de la T-Pack, antrenați de Vasile Tace. Un antrenor care, domnilor universitari, s-ar simți onorat să vă facă să simțiți povara baschetului de competiție pe care l-a jucat și-l antrenează cu succes și astăzi! Sunt sigur de asta!
Mi-a crăpat obrazul de rușine când, la final, același conducător a îndrăznit să cheme la sală spectatorii, peste alte două săptămâni, la jocul cu Steaua București. Adică, zicea un mucalit, “să ne mai distrăm puțin, cu tine?”
Galeria a făcut ce trebuia!
Nu mai zic despre scandările galeriei, probabil pregătite din timp dar fără esență la acest meci. Plus bannerele de mare intensitate: “Suntem mândri de voi!”, “Oficial ne merge bine!” sau “Așteptare-a luat sfârșit, CSU a revenit”! De unde-a revenit, către ce și până când?
Din acest Top 3 al pânzelor întinse am apreciat… melodia celor de la formația Simplu! (www.youtube.com/watch?v=Q69oWhgFp04). Dansată superb de micuțele majorete care, dacă ar fi fost cu intrare, chiar meritau toți banii!
Remarc, fără malițiozitate, bunul simț de care au dat dovadă foști sau actuali apropiați ai fenomenului la Ploiești. Atât Eugen Ilie cât și George Negoițescu au bătut cuba cu subsemnatul din poziții depărtate, chiar imposibil de gestionat la un moment dat. Nu a fost cazul cu Mr. President, protocolul sălii interzicând probabil salutul între cunoscuți de la mai puțin de doi metri! În sus și-n jos!
Cred că este inutil să vă mai spun că, din toată plaja mass-media care redactează cronici de meci, au fost prezenți la sală doar Bogdan Chitic de la Ziarul Prahova și subsemnatul. Mișto-ul se plătește, Mr. President, noi doi am fost doar cu pielea mai tăbăcită!
Echipele propuse și punctele reușite
CSU Ploiești – Dinamo București (II) 52-119 (16-30, 17-32, 14-23, 5-34)
CSU Asesoft: Coman (2 puncte), Cernat (8), Constantin (5), Ianuli (13), Alecu (5), Iliescu (9), Savu (10). Antrenor: Marian Hartman.
Dinamo (II): C. Mâinea (4), Stănescu (11), Cioacătă (8), Casale (17), Avrămescu (16), Neagoe (19), Dârloveanu (10), Iliescu (13), Manolescu (16), Rădulescu (5). Antrenor: Eugen Ilie.