Cheltuielile din ultimele două luni ale anului sunt în mod tradiţional ridicate, cu investiţiile în creştere faţă de anul trecut, alimentate de fonduri europene, dar este important ca Guvernul să anticipeze riscurile, să reacţioneze la timp şi să demonstreze că România nu mai produce surprize neplăcute în ce priveşte deficitul bugetar, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Profit Financial Forum.
Alexandru Nazare avertizează asupra riscurilor privind deficitul
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că ultimele două luni din 2025 reprezintă o perioadă critică pentru menținerea sub control a deficitului bugetar, în contextul în care cheltuielile publice cresc semnificativ în mod tradițional la final de an.
- Alexandru Nazare avertizează asupra riscurilor privind deficitul
- Plăți record și investiții în creștere
- Măsuri de control: plafonarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii
- Bugetul pentru 2026: deficit mai mic și investiții strategice
- România a evitat retrogradarea financiară și a câștigat încrederea agențiilor de rating
- EcoFin va decide soarta PNRR și a fondurilor europene
- Guvernul mizează pe stabilitate și predictibilitate fiscală
„Există riscuri, dar sunt riscuri pe care încercăm să le anticipăm și să reacționăm din timp, astfel încât să nu mai ajungem în situația în care să depășim ținta de deficit”, a spus Nazare. Oficialul a subliniat că presiunile sunt mari, având în vedere volumul ridicat al investițiilor și plăților restante.
Ținta de deficit pentru anul 2025 este stabilită la 8,4% din PIB, iar Ministerul Finanțelor a luat deja măsuri pentru a evita depășirea acesteia.
Plăți record și investiții în creștere
Nazare a explicat că, în ultimele luni ale anului, plățile bugetare reprezintă între 15% și 20% din totalul anual, o pondere ridicată care poate genera presiuni asupra echilibrelor fiscale.
Ministrul a respins ideea unei „blocări” a investițiilor și a precizat că acestea au crescut cu aproape 10% față de anul anterior, fiind alimentate tot mai mult din fonduri europene. „Investițiile nu sunt blocate, dimpotrivă. Cresc cu 8 miliarde de lei față de anul trecut, iar ponderea fondurilor europene în acest mix este tot mai mare”, a explicat Nazare.
Măsuri de control: plafonarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii
Pentru a preveni derapajele bugetare, Guvernul a introdus Ordonanța 52, prin care limitează cheltuielile pentru bunuri și servicii ale instituțiilor publice.
„Am inițiat plafonarea cât mai devreme posibil, pentru a reduce riscul de derapaj pe ultimele luni ale anului. Nu este o măsură populară, dar este necesară. Este un an dificil, iar obiectivul nostru este să încheiem 2025 fără depășirea țintei de deficit”, a precizat ministrul Finanțelor.
Nazare a recunoscut că decizia nu a fost ușor de luat și că unii primari s-au declarat nemulțumiți, însă a subliniat că prioritățile bugetare trebuie ajustate pentru a menține credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Bugetul pentru 2026: deficit mai mic și investiții strategice
Oficialul a anunțat că discuțiile privind bugetul pentru anul 2026 vor începe după reuniunea Consiliului EcoFin din 13 noiembrie. Ținta pentru anul viitor este reducerea deficitului la aproximativ 6% din PIB.
„Procesul de consultare va începe la finalul lunii noiembrie. Tindem spre 6%, iar multe dintre măsurile luate deja în 2025 sunt gândite pentru a stabiliza bugetul din 2026”, a explicat Nazare.
Ministrul a adăugat că rectificarea bugetară din toamnă a avut ca scop acoperirea restanțelor la proiectele de investiții și la finanțările PNRR, pentru a evita blocajele de plată.
România a evitat retrogradarea financiară și a câștigat încrederea agențiilor de rating
Nazare a reamintit că, în vara acestui an, România a trecut printr-un moment dificil în plan economic, fiind la un pas de o posibilă retrogradare din categoria țărilor cu rating investițional. Totuși, prin măsurile adoptate, țara a reușit să mențină calificativul favorabil din partea tuturor agențiilor internaționale.
„Astăzi avem patru evaluări consecutive pozitive din partea agențiilor de rating. Este o dovadă că suntem pe drumul cel bun și că reformele bugetare sunt credibile”, a spus ministrul.
EcoFin va decide soarta PNRR și a fondurilor europene
Pe 13 noiembrie, în cadrul reuniunii Consiliului EcoFin, România așteaptă aprobarea oficială a PNRR-ului revizuit, precum și clarificarea procedurii care ar putea duce la suspendarea unor fonduri europene.
„Este un Consiliu extrem de important. Avem două obiective majore: aprobarea formală a PNRR-ului renegociat și o evaluare a măsurilor fiscale adoptate. Sunt optimist că rezultatul va fi unul pozitiv și că perspectiva suspendării fondurilor europene va fi definitiv închisă”, a declarat Nazare.
Oficialul a adăugat că anul 2026 va fi „anul PNRR”, în care România trebuie să accelereze implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene și să demonstreze capacitatea de absorbție a acestora.
Guvernul mizează pe stabilitate și predictibilitate fiscală
Prin măsurile adoptate, Ministerul Finanțelor încearcă să transmită un semnal de stabilitate către investitori și instituțiile internaționale. Controlul deficitului, menținerea ratingului de țară și creșterea investițiilor europene sunt considerate obiective-cheie pentru consolidarea economică în următorii doi ani.
„România nu își mai poate permite surprize neplăcute în privința deficitului. Este momentul să arătăm consecvență și seriozitate în gestionarea finanțelor publice”, a concluzionat Alexandru Nazare.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
