Pierderi uriașe la porumb și floarea-soarelui!România, aproape de un nou dezastru agricol! România se confruntă din nou cu pierderi uriașe în agricultură, după ce seceta și temperaturile extreme au compromis culturile de porumb și floarea-soarelui. Potrivit datelor Serviciului de Monitorizare al Comisiei Europene (JRC), țara noastră este al doilea cel mai afectat stat din Uniunea Europeană de efectele schimbărilor climatice asupra recoltelor de vară.
Randamentele sunt alarmant de scăzute, iar fermierii privesc cu neputință cum munca lor se transformă într-o luptă cu natura. În timp ce în unele state vestice ploile din această vară au reechilibrat culturile, în România, solul crăpat și lipsa apei au dus la o producție care nu reușește să acopere nici măcar așteptările minime.
Pierderi uriașe la porumb, cifre care sperie
Cultura de porumb, una dintre cele mai importante pentru fermierii români și pentru economia agricolă națională, a fost grav afectată. Randamentul a scăzut la doar 3,15 tone pe hectar, ceea ce înseamnă o reducere de 22% față de media ultimilor cinci ani. În cifre brute, România ar putea înregistra o producție totală de doar 6,2 milioane de tone, comparativ cu aproape 10 milioane într-un an considerat bun.
Chiar dacă recolta de anul acesta va depăși ușor nivelul dezastruos din 2022, pierderile rămân masive. Fermierii spun că diferența dintre potențial și realitate se traduce direct în bani mai puțini, credite mai greu de plătit și investiții amânate. Practic, fiecare hectar neirigat devine un risc major.
Floarea-soarelui, o altă victimă a secetei
Nici floarea-soarelui nu scapă de efectele valurilor de căldură și ale lipsei ploilor. Prognoza pentru această cultură a fost ajustată la 1,49 tone pe hectar, cu 20% sub media ultimilor cinci ani. Estimările arată că România va obține în jur de 1,7 milioane de tone, sub așteptările inițiale de 2 milioane.
Este o veste extrem de proastă pentru industria uleiului, unde procesatorii avertizează că vor fi nevoiți să apeleze la importuri. În același timp, crescătorii de animale resimt și ei presiunea, pentru că prețurile la furaje cresc accelerat, punând presiune pe întreg lanțul alimentar.
Context regional: cine câștigă și cine pierde
România nu este singură în această situație. Bulgaria înregistrează cea mai mare scădere din regiune, de 35% față de media ultimilor ani, în timp ce Ungaria și sudul Ucrainei vorbesc despre culturi „arse” de căldură. În schimb, Franța și Germania și-au stabilizat producția datorită ploilor căzute în lunile de vară.
Această diferență de condiții subliniază vulnerabilitatea estului Europei și aduce din nou în prim-plan lipsa unor sisteme de irigații eficiente. În timp ce alte țări investesc masiv în adaptarea agriculturii la schimbările climatice, România rămâne dependentă de capriciile vremii.
Pierderi uriașe cu impact asupra consumatorilor
Nu doar fermierii simt efectele. La nivel european, deficitul de producție pune presiune pe prețurile alimentelor. Inflația alimentară, care părea să se tempereze, ar putea reveni în forță dacă balanța dintre cerere și ofertă se dezechilibrează. Pentru români, asta înseamnă ulei mai scump, carne de porc și pui mai greu de produs la prețuri accesibile și, în general, coșul zilnic mai greu de suportat.
De asemenea, exporturile României de floarea-soarelui, care plasau țara în topul mondial al producătorilor, riscă să fie diminuate semnificativ. Într-o piață competitivă, cota pierdută este greu de recuperat.
Concluzia specialiștilor: schimbările sunt inevitabile
Raportul JRC avertizează fără echivoc: fără investiții rapide și politici agricole adaptate noilor realități climatice, România va continua să alterneze între un an bun și doi ani catastrofali. Această instabilitate duce la pierderi uriașe nu doar pentru fermieri, ci și pentru întreaga economie, prin scăderea exporturilor, creșterea dependenței de importuri și presiunea asupra consumatorilor.
În final, agricultorii cer ceea ce solicită de zeci de ani: un plan național coerent pentru irigații, sprijin real pentru tehnologii moderne și politici care să îi ajute să supraviețuiască unui climat care nu mai seamănă deloc cu cel de acum câteva decenii. Fără aceste măsuri, România riscă să rămână captivă unui cerc vicios în care speranțele de la semănat se transformă constant în dezamăgiri la recoltat.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
