Datoria externă totală a României a cunoscut o creștere accelerată în primele șapte luni ale acestui an, avansând cu 15,264 miliarde de euro și atingând pragul de 220,157 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Evoluția confirmă presiunile majore asupra economiei, dar și dependența crescută de finanțarea externă într-un context global instabil.
Datoria externă totală a sărit de 220 de miliarde de euro! Structura datoriei externe – lung vs. scurt termen
La 31 iulie 2025, datoria externă pe termen lung a ajuns la 171,099 miliarde de euro, reprezentând 77,7% din total. Față de finalul lui 2024, aceasta a crescut cu 10,4%, semnalând o accentuare a expunerii României pe împrumuturi contractate pentru perioade mai mari. În schimb, datoria externă pe termen scurt s-a diminuat ușor, până la 49,058 miliarde de euro (22,3% din total), în scădere cu 1,7% comparativ cu 31 decembrie 2024.
Această tendință arată că statul și sectorul privat preferă să se finanțeze mai mult prin credite și obligațiuni cu maturitate mai mare, pentru a evita riscurile de refinanțare rapidă. Totuși, nivelul total în creștere pune presiune pe echilibrul macroeconomic și pe capacitatea de rambursare în viitor.
Deficit de cont curent în creștere
În perioada ianuarie – iulie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 17,226 miliarde de euro, în creștere față de 14,691 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.
Detaliat pe componente, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,942 miliarde de euro, semnalând importuri mai consistente decât exporturi. Balanța serviciilor a adus o veste bună, cu un excedent mai mare cu 330 milioane de euro. În schimb, balanța veniturilor primare a marcat un deficit suplimentar de 96 milioane de euro, iar cea a veniturilor secundare un excedent mai mic cu 827 milioane de euro.
Investițiile străine, în creștere
Pe de altă parte, România a reușit să atragă mai multe investiții străine directe. Nerezidenții au investit 4,269 miliarde de euro în primele șapte luni, comparativ cu 3,244 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024.
Din această sumă, participațiile la capital – inclusiv profitul reinvestit – au însumat 2,339 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup s-au ridicat la 1,930 miliarde de euro. Aceste cifre arată un interes mai mare al companiilor străine pentru piața românească, dar și o dependență de finanțarea prin credite în interiorul grupurilor multinaționale.
Alți indicatori macroeconomici
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 14,6% în intervalul ianuarie – iulie 2025, mai mică decât cea din 2024 (19,6%). Aceasta indică o presiune mai redusă asupra capacității de plată imediată a țării.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii prin rezervele internaționale s-a situat la 5,6 luni, ușor sub nivelul de 5,7 luni înregistrat la finalul anului trecut. În privința datoriei externe pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezerve valutare era la 100,4% la 31 iulie 2025, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024 – un semnal pozitiv de stabilitate financiară.
Datoria externă totală a României a sărit de 220 de miliarde de euro
Creșterea datoriei externe arată o nevoie tot mai mare de finanțare a economiei și a statului român, în contextul în care deficitul de cont curent rămâne ridicat. Chiar dacă investițiile străine directe au crescut și rezervele valutare acoperă integral datoriile pe termen scurt, presiunea pe termen lung se menține. România rămâne dependentă de atragerea de capital extern și de menținerea încrederii investitorilor pentru a susține stabilitatea financiară.
Atunci când datoria crește semnificativ, guvernul trebuie să aloce o parte mai mare din buget pentru plata ratelor și a dobânzilor. Aceasta reduce resursele disponibile pentru investiții în sănătate, educație sau infrastructură, afectând calitatea serviciilor publice. În plus, pentru a acoperi cheltuielile, statul poate majora taxele sau poate introduce noi impozite, ceea ce apasă suplimentar asupra veniturilor cetățenilor.
Un alt efect este legat de cursul valutar. Creșterea datoriei externe poate slăbi încrederea investitorilor, ceea ce duce la deprecierea monedei naționale. Consecința imediată este scumpirea produselor importate, a carburanților și, implicit, creșterea generală a prețurilor.
Pe termen lung, datoria externă totală ridicată poate încetini dezvoltarea economică, limitând oportunitățile de angajare și creșterea salariilor. Astfel, deși populația nu resimte zilnic dimensiunea datoriei externe, efectele sale se regăsesc în costul vieții și în nivelul de trai.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
