De la parade obositoare și osanale aduse Partidului Comunist și lui Ceaușescu, și până la petreceri la malul mării și mici sfârâind pe grătar. Este tranziția prin care a trecut Ziua Muncii, sărbătorită la 1 mai.
În perioada regimului comunist, de 1 mai se organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde din toate orașele. Coloane de oameni, în ţinute festive, scandau lozinci şi purtau pancarte uriaşe.
Nu aveai voie să lipsești de la parade de 1 Mai, își amintesc și acum cei mai vârstnici dintre ploieșteni. Spun însă că aveau și o bucurie totuși. După ce se încheia parade, ieșeau la iarbă verde cu prietenii.
După 1990, semnificația zilei de 1 mai s-a schimbat. Propaganda a dispărut odată cu paradele dedicate lui Ceaușescu. Acum…..sărbătoarea nu mai reprezintă decât o zi liberă pentru majoritatea românilor. O sărbătoare care se confundă cu petrecerile la malul mării și o zi din care nu trebuie să lipsească un grătar la ierbă verde.
În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti.
Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberăIn Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista.