Puțini cunosc povestea Barajului Măneciu, o bijuterie naturală care încântă privirile oricui. În spatele acestei frumuseți se află povestea satului Plăiețu, unde aproximativ 500 de suflete și-au părăsit gospodăriile pentru a face loc barajului. Aceste familii au fost răsfirate prin blocuri, pe la rude sau au achiziționat case în apropierea lacului, refuzând să fie complet dezrădăcinate. Astăzi, satul Plăiețu figurează în legea organizării administrativ-teritoriale ca parte a comunei, dar cu 0 locuitori.
Barajul Măneciu, construit în anii ’80, se află la poalele Ciucașului, în amonte de localitatea Măneciu. Rolul său principal este de a regulariza cursul râului Teleajen și de a produce energie hidroelectrică. Barajul, realizat din pământ cu ecran central de argilă, are o înălțime de 75 de metri. Lacul de acumulare Măneciu, în formă de V, are un volum de 60 milioane m³ și se întinde pe o suprafață de 192 hectare.
Astfel, frumusețea locului se împletește cu o poveste plină de sacrificii, unde amintirea satului Plăiețu rămâne vie în inimile celor care au fost nevoiți să plece.