De ceva timp, oamenii de știință știu că boala Parkinson este legată de plierea incorectă a proteinei alfa-sinucleină. Aglomerările acestei proteine, care sunt depozitate în corpul Lewy la pacienții cu Parkinson, au ca rezultat deteriorarea și moartea neuronilor, conducând la disfuncții neurologice.
De asemenea, se știa că straturile de lipide de pe suprafețele celulelor pot accelera procesul de pliere incorectă a proteinei. Cu toate acestea, mecanismele exacte implicate în aceste procese au rămas în mare parte necunoscute. Recent, o echipă de cercetători danezi a dezvăluit modul în care proteina alfa-sinucleină interacționează cu straturile lipidice.
Alfa-sinucleina este o proteină prezentă în corpii Lewy ai pacienților cu Parkinson și este considerată responsabilă pentru deteriorarea neuronilor.
În cazul bolii Parkinson, proteina alfa-sinucleină, care are un rol în formarea sinapselor neuronale, se acumulează anormal în celulele creierului, provocându-le deteriorarea și moartea.
Echipa de cercetători de la Universitatea Aarhus din Danemarca a publicat un studiu în revista Nature Communications, explicând cum suprafața lipidică influențează orientarea și plierea proteinei α-sinucleină.
Cercetătorii din Aarhus au descoperit că orientarea α-sinucleină se modifică la concentrații ridicate ale proteinei, trecând de la o configurație plată cunoscută anterior la o configurație verticală, până acum necunoscută.
Această descoperire legată de orientarea spațială a proteinei poate contribui la o mai bună înțelegere a bolii Parkinson. Moleculele de α-sinucleină pot acum să prezinte erori în pliere și să formeze agregate periculoase.
Înțelegerea procesului de re-pliere al α-sinucleinei este deosebit de importantă pentru cercetătorii din domeniul medical din mai multe perspective.
Cu toate că bolile neurodegenerative reprezintă o problemă crescândă în societățile îmbătrânite, acestea nu au fost încă vindecate. Plierea proteinelor și interacțiunile acestora cu suprafețele celulare sunt subiecte de mare interes în cercetarea actuală a bolii Parkinson.
Pentru a înțelege modul în care α-sinucleina se comportă în aceste suprafețe, cercetătorii au produs proteine sintetice și le-au plasat într-un singur strat pe suprafața unui model de celulă nervoasă.
Pentru a studia legarea, mișcările și plierea acestui strat subțire de proteine, cercetătorii au folosit o tehnică spectroscopică indusă de laser numită spectroscopie de generare a sumei frecvențelor (SFG). Această metodă implică suprapunerea a două fascicule laser pulsate, atât în timp cât și în spațiu, pe o suprafață, colectând apoi un al treilea fascicul reflectat, care conține suma frecvențelor celor două fascicule incidente. Aceasta a fost utilizată pentru a analiza suprafețele și interfețele. Seturile de date complexe obținute au fost analizate cu ajutorul unei metode de calcul dezvoltate special de grupul de cercetare.
Datorită acestor descoperiri recente, se poate deschide calea pentru monitorizarea detaliată la nivel molecular a procesului de dezmembrare și pentru înțelegerea mecanismelor funcționării potențialelor tratamente.
„În viitor, această metodă ar putea fi folosită pentru dezvoltarea unor terapii eficiente de prevenire a bolii”, a declarat Steven Roeters, cercetător asociat la Amsterdam UMC.
Cu rezultatele promițătoare obținute, grupul de cercetare de la Universitatea Aarhus intenționează să extindă studiile și la alte tipuri de suprafețe cu care proteina α-sinucleină poate interacționa, inclusiv la materiale artificiale cum ar fi microplasticul, pentru a înțelege impactul condițiilor de mediu asupra bolii Parkinson.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.