„Românii au un stil cultural represiv și evitativ, ceea ce îi face să fie defensivi. Defensivitatea se poate exprima în complexe de inferioritate și/sau, dacă acestea sunt compensate, în complexe de superioritate. (…) Românii au scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general), benevolență (bunăvoință, preocuparea pentru binele celor cunoscuți), hedonism (căutarea plăcerii), stimulare (căutarea noului) și autodeterminare (autonomie/independență), dar aparent, pentru a face o impresie bună, se pot prezenta ca acordând importanță acestor valori.” (hotnews.ro)
Daniel David, psiholog, Rector al Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN
În 2015, psihologul Daniel David a publicat un studiu complex denumit: „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală”. La început studiul profesorului Daniel David a trezit curiozitate, înscriindu-se în continuitatea muncii înaintașului său Constantin Rădulescu-Motru, care la începutul secolului trecut a încercat de asemenea să deslușească tiparele psihologiei românilor în studii ca: „Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte” (1910) sau „Psihologia poporului român” (1937).
Lucrarea lui Daniel David și contribuțiile din urmă cu un secol ale înaintașului său sunt absolut necesare pentru a înțelege modul în care alegem să ne autodefinim și să ne raportăm la lume, atât în vremuri bune, cât și în perioadele critice, se ne cunoaștem limitele și să evaluăm corect potențialul pe care îl avem și poate fi investit în acțiune sinergică, de comunitate.
Vorbind despre studiul al cărui autor este, Daniel David a sintetizat într-un interviu (dilemaveche.ro) câteva dintre tiparele și dominantele psihosociologice ale poporului nostru, subliniind în același timp că toate cele descrise depind de coordonatele de raportare și de vremuri, așa cum este de altminteri și logic să fie:
(a) Prin raportare la spațiul vestic, nivelul de încredere interpersonală al românilor este extrem de scăzut, ceea ce duce apoi și la o cooperare scăzută. Cooperarea scăzută nu ne ajută să construim instituții sociale moderne care să ne utilizeze, spre exemplu, potențialul bun de inteligență/creativitate. Nivelul încrederii interpersonale variază însă și în funcție de generații, tinerii români având un nivel de încredere interpersonală de două ori mai mare decât cei mai în vârstă.
(b) Multe din aceste atitudini derivă din încrederea interpersonală scăzută (ne suspicionăm ușor unii pe alții), dublată de un cinism crescut (nu ne respectăm unii pe alții), din cooperarea deficitară (suntem în competiție „care pe care”), toate suprapuse pe o religiozitatea superstițioasă extrem de ridicată (asociată cu o rigiditate psihologică). Mai mult, într-o societate colectivistă ca a noastră, orice diferențiere este un pericol pentru stabilitatea socială. Nimeni nu are voie să se individualizeze/diferențieze fără acordul colectivului (respectiv al „șefilor” – că avem încă un colectivism unde puterea este concentrată, puțini conducând mulți).
(c) Stabilitatea emoțională este mai scăzută la români în comparație cu americanii (trecem mai ușor dintr-o emoție în alta), iar extraversiunea în forma gregarismului mai crescută. Acestea se pot exprima pozitiv (ex. flexibilitate afectivă/căldură în relațiile interumane) sau negativ (ex. instabilitate afectivă/dependență-autonomie redusă), în funcție de contextul psihosocial. De asemenea, nivelul emoțiilor pozitive este mai scăzut, iar cel al emoțiilor negative mai crescut, în comparație cu țările din spațiul vestic.
(d) Românii au un nivel crescut de religiozitate și văd religia ca foarte importantă în viața lor (au încredere foarte mare în biserică). Deși sunt foarte încrezători în dezvoltarea științifică (ex. în dezvoltare tehnologiei, în universități), dacă știința s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre români ar alege religia. Dar religia este văzută echilibrat: (i) nu doar ca normă/ceremonie religioasă, ci și ca mijloc de a face bine oamenilor și (ii) nu doar ca făcând sens pentru viața de apoi, ci și ca făcând sens (a ajuta) în viața de acum.
(e) Ne considerăm ospitalieri, inteligenți, cu simțul umorului, patrioți, adaptați/bine orientați și prietenoși; recunoaștem că în comparație cu atributele de mai sus, onestitatea, autodisciplina/conștiinciozitatea și educația sunt mai scăzute. Alții ne văd mai ales patrioți și adaptați/bine orientați, dar restul auto-stereotipurilor noastre sunt minimizate de aceștia.
DOUĂ STUDII RECENTE
Introducerea făcută cu sprijinul lui Daniel David ne ajută să înțelegem și să interpretăm mai ușor rezultatele altor două studii realizate recent privind atitudinile emoționale și politice ale românilor.
Primul studiu pe care îl aduc în discuție este realizat în aprilie ac., în colaborare, de „Social Innovation Solutions”, „IZI data” și „Interrobang Studio” și se numește: „Atitudini emoționale despre diversitate și incluziune în România „. (https://www.socialinnovationsolutions.org/news/studiu-diversitate-incluziune)
Studiul și-a propus să măsoare „emoțiile românilor” pe un eșantion reprezentativ de 1010 persoane, vizavi de: femeile de afaceri, minoritățile etnice, minoritățile sexuale și persoanele cu dizabilități. Să le luăm pe rând:
(i) Emoțiile față de femeile de afaceri: Respondenții au selectat emoții din spectrul pozitiv, prima emoție declarată cu privire la femeile de afaceri este dragul, cu 46% top mențiuni și 69% total mențiuni. Sentimentele de fericire au cumulat 32% din mențiuni, urmate de uimire, cu 17% top mențiuni. Din totalul respondenților un sfert se simt încrezători când vine vorba de femei în afaceri.
(ii) Emoțiile față de minoritățile etnice: Emoția care adună cele mai multe mențiuni când vine vorba de minoritățile etnice este acceptarea (drag), cu 18% din totalul mențiunilor. Grupul de emoții din jurul sentimentului de drag, cumulează 30% top mențiuni, urmat de fericire (14% top mențiuni) și tristețe (18% top mențiuni). Se observă și emoții negative, cu 1 din 10 respondenți care selectează dezgust ca primă emoție. 24% dintre cei care au ales prima dată dezgust, au mai ales și furie, iar dintre cei care au ales ca primă emoție furia, 28% au mai ales și dezgust.
Raportarea la minorități etnice
(iii) Emoțiile față de persoane cu dizabilități: 7 din 10 respondenți bifează tristețe (cu emoțiile secundare: rănit, vinovăție, singurătate). După tristețe, următoarele emoții față de persoanele cu dizabilități sunt cele de drag (grijă, acceptare și afecțiune). În rândul bărbaților, se remarcă mai mulți care bifează neadecvat (20%) față de femei cu numai 13%. Față de persoane cu dizabilități, dintre cei care prima dată au ales drag, 20% au mai ales tristețe și 11% au mai ales fericire.
(iv) Emoțiile față de minoritățile sexuale: Prima emoție declarată cu privire la minoritățile sexuale este dezgustul, cu 31% top mențiuni, urmat de uimire cu 28% top mențiuni. Dintre cei care au exprimat dezgustul, 36% sunt dezamăgiți și 35% revoltați, numărul acestora crescând în rândul bărbaților (41%) versus cel al femeilor (28%). În totalul emoțiilor menționate pe primul loc, revolta are o pondere de 9%, iar dezamăgirea de 11%. Dintre cei care au ales uimirea, 36% sunt surprinși, cu o pondere în totalul primelor mențiuni de 10%. Cei între 25 – 34 ani se remarcă sub spectrul uimire – confuzie, aleasă de 44% dintre ei, semnificativ mai mulți față de cei 27% din total eșantion.
Raportarea la minoritățile sexuale
Întrebați dacă consideră România anului 2022 o țară unde este încurajată diversitatea și incluziunea tuturor categoriilor de oameni: 44% dintre respondenți consideră că diversitatea și incluziunea tuturor categoriilor de oameni este încurajată în oarecare măsură sau mare măsură în România anului 2022, în timp ce 43% spun că nu este foarte încurajată, sau deloc.
Al doilea studiu a fost realizat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și prezentat de Dan Sultănescu, director în cadrul centrului; studiul este denumit: „Populismul în Estul Europei. Noi tipuri de populism libertarian vs. populism autoritarist: cazul României”. (hks.harvard.edu)
Sursa: hotnews.ro/stiri-politic-25506474
Conform studiului publicat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației, orientările populiste ale publicului românesc au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil.
Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate.
Cifrele sondajelor arată că publicul cu atitudini populiste a avut cea mai mare pondere în context de campanie electorală (octombrie 2020), cu alte momente de creștere pe parcursul celei de a doua părți a anului 2021. Ulterior, însă, ponderea publicului populist a reînceput să scadă. (hotnews.ro)
ATITUDINILE AU CONSECINȚE…
În 2020 politologii și sociologii căutau explicații pentru pătrunderea AUR în Parlament. În ianuarie 2021 se întrebau din nou cum se face că AUR ajunsese în sondaje să aibă un scor al intențiilor de vot foarte apropiat de cel al PNL. Ori, dacă pornim de la tiparele dezvăluite de Constantin Rădulescu-Motru și actualizate de Daniel David, mai apoi înțelegem ce anume a măsurat studiul „Social Innovation Solutions”, „IZI data” și „Interrobang Studio” și cel al Centrului pentru Promovarea Participării și Democrației din SNSPA, imaginea de ansamblu începe să se limpezească.
Studiul făcut de Avangarde în decembrie 2020, după alegeri, a arătat că există o corelație între zonele unde s-a votat masiv la Referendumul pentru familia tradițională și votul pentru AUR dat în alegeri: „Cu mici excepții, județele Constanța , Mehedinți, Olt sau Tulcea, putem observa că există o similitudine între prezența la Referendum și procentul obținut de AUR în aceste alegeri.”
Analiza făcută de IRSOP cu același prilej, arăta că printre motivele votului dat AUR în 2020 sunt: crizele economice, sociale sau medicale, care accentuează sentimentele de frustrare și măresc proporția oamenilor care se simt împiedicați să-și realizeze scopurile sau să obțină ceea ce au nevoie. În asemenea situații crește refugiul în valori și practici tradiționale statornicite ca: religia, poporul, trecutul luminos, libertatea absolută, națiunea etc.
La un an de la intrarea în Parlament, AUR nu mai pare o glumă și atunci apar firesc întrebări: de ce? ce se întâmplă? Partidele și mișcările extremiste sau anti-sistem obțin o mare aderență în societate în perioada marilor crize economice, politice sau sanitare. Iar noi tocmai ce trecem printr-un lanț de crize, de la cea pandemică la războiul din Ucraina, care amenință să se extindă pe continent.
Teoria politică se confirmă și în cazul AUR, care în 15 luni a reușit să urce de la 1 procent în intenția de vot, septembrie 2020, la aproape 20%, decembrie 2021, pentru ca în aprilie ac. să scadă la 12%, oricum cu 50% mai mult decât numărul de voturi care l-a adus în Parlament.
AUR respinge eticheta de partid extremist, dar și-o asumă pe cea de partid anti-sistem. Caracterizat de adversarii politici drept un partid cu tendințe fasciste (USR, Dan Barna), AUR a plusat la agresivitate în Parlament, dar și pe rețelele sociale. Hate-speechul a fost adus la un nivel fără precedent (PNL, Alina Gorghiu) și a ajutat partidul condus de George Simion să se facă vizibil și să obțină impact pe rețelele de socializare.
Violența verbală s-a regăsit și pe holurile Parlamentului, când foarte puțin a lipsit să se ajungă de la altercații la dispute fizice. Deputatul AUR Dan Tănasă a fost protagonistul unui astfel de episod, în timp ce Diana Șoșoacă a sfidat permanent prin atitudinea sa din Senat și refuzul de a purta masca obligatorie. George Simion și aleșii AUR au luat de câteva ori cu asalt comisiile din Parlament, spre uimirea colegilor de la alte grupuri care au acuzat comportamentul agresiv. (romania.europalibera.org)
Cum este de așteptat ca războiul din Ucraina să dureze, poate chiar și să se extindă, să aducă cu sine crize noi, în special de natură economică, săpând la temelia bunăstării cetățenilor, ne putem aștepta nu doar la creșterea AUR în sondaje, ci și la apariția altor facțiuni extremiste violente cu o oare care aderență populară, care să se manifeste ca atare în spațiul public, amenințând pacea socială și securitatea individuală (minoritarii vor fi, desigur, cei mai vulnerabili).