Propagandă: acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți.
Dezinformare: a informa greșit în mod intenționat, tendențios (prin presă, prin radio etc.); a induce în eroare cu o informație falsă.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat în 20 ianuarie ac. (cu o zi înainte de reuniunea Blinken – Lavrov, de la Geneva) un raport care denunță „ecosistemul de dezinformare și propagandă” creat în laboratoarele de la Moscova, ale cărui efecte sunt vizibile și în privința Ucrainei: „Kremlinul creează și răspândește dezinformare în încercarea de a deruta și de a copleși oamenii cu privire la acțiunile reale ale Rusiei în Ucraina, Georgia și în alte părți ale Europei (…) Russia Today și Sputnik joaca un rol crucial în modul în care Rusia folosește dezinformarea pentru a-și avansa politica externă”.
Raportul l-a enervat pe Serghei Lavrov, fapt vizibil la declarațiile de presă, când a început prin a afirma că nu a citit raportul și a sfârșit catalogându-l ca „pură minciună”. (newsweek.ro)
Publicația Newsweek a extras din raport trei exemple de dezinformare legate de actuala criză creată prin masarea de trupe ale Federației Ruse la granița cu Ucraina, pe care le redau și eu mai jos:
(a) Tema: Ucraina și oficialii guvernamentali ucraineni sunt agresorul în relația Rusia-Ucraina.
„Acum ei ne spun, război, război, război. Se pare că ucrainenii pregătesc o altă operațiune în Donbas și ne avertizează să nu stăm în cale, altfel vor fi sancțiuni” – Vladimir Putin
(b) Tema: Occidentul împinge Ucraina către un conflict.
„Trebuie să fim atenți la propria noastră securitate, nu doar pentru astăzi și nu doar pentru săptămâna viitoare. Cum să trăiască Rusia cu toate acestea? Trebuie să stăm mereu în gardă, urmărind ce se întâmplă acolo și când ar putea veni o lovitură? Aceasta nu este alegerea noastră și nu vrem asta” – Vladimir Putin
(c) Tema: Desfășurarea forțelor de luptă de către Rusia este o simplă repoziționare a trupelor pe propriul teritoriu.
„Vom decide singuri ce să facem pe teritoriul nostru.” – Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de externe
Propaganda și dezinformarea Moscovei nu țintește doar către populația Ucrainei, ci în egală măsură are ca obiectiv și propria populație, pentru că tema necesității intervenției ruse în fosta republică sovietică trebuie internalizată, acceptată și, dacă este posibil, de preferat să fie chiar îmbrățișată cu entuziasm și înflăcărare.
Dinspre Moscova criza este văzută cu totul diferit decât din Europa sau Statele Unite, de fapt este o retorică inversată complet: „NATO cea rusofobă este o amenințare pentru omenire, NATO recurge la acte de război hibrid în vecinătatea Peninsulei Crimeea.” (rfi.ro)
Radio France International citează câțiva oficiali ruși care promovează propaganda Kremlinului și temele abordate public de aceștia în mod frecvent, cu diverse ocazii:
(a) Dmitri Kiseliov, televiziunea rusă: Rusia „nu intenționează să invadeze Ucraina”, dar „problema Ucrainei ar putea fi rezolvată foarte repede, datorită puterii militare superioare a Rusiei. NATO trebuie să primească o lecție”.
(b) Igor Korotchenko, membru al Consiliului Public al Ministerului Rus al Apărării și redactor-șef al revistei Apărarea Națională: „Să fim sinceri: al treilea război mondial ne bate la ușă. Va veni din direcția Poloniei și Ucrainei”; cea mai bună apărare este o ofensivă – „Pumnul nostru militar ar trebui să lovească în fața fiecărui politician occidental”.
(c) Oleg Morozov, deputat: dacă un conflict va avea loc, acesta „va rupe întregul construct al relațiilor mondiale, va redesena harta geografică a Europei și va schimba liniile sale politice”; rezultatul va fi ceea ce a promis președintele Putin: „sfârșitul statului ucrainean”.
(d) Andrei Kartapolov, deputat în Duma de Stat: „dacă tot Occidentul intenționează să ne transforme într-un paria, nu există niciun motiv să ne oprim în Ucraina. Dacă vor să ne facă să tremurăm, atunci să-i facem noi să tremure!”.
Într-un interviu acordat HotNews, Oleksandra Tsekhanovska, șef al „Grupului de Analiză pentru Război Hibrid al Centrului Media de Criză” din Ucraina, a reluat de asemenea o serie de teme recurente ale propagandei și dezinformării Moscovei care țintește Ucraina și statele vecine.
Conform analizei pe care o face Oleksandra Tsekhanovska, Kremlinul aplică de obicei metode de exploatare a problemelor istorice care ar putea servi drept sursă de conflict între două societăți. De asemenea, promovează ideea că reprezentanții unei națiuni care trăiesc pe teritoriul celeilalte națiuni sunt oprimați, în special în ceea ce privește limba și educația.
Pe fond, Moscova susține în mod repetat că Ucraina este un stat fascist, discriminatoriu față de minoritățile naționale și îngrădește capacitatea acestora de a folosi limba maternă; în primul rând e vorba de limba rusă, dar, pentru a-și construi argumentația, Kremlinul apelează și la exemplul altor state, în special, Ungaria.
O altă trăsătură comună este aceea de a prezenta țările vecine ca având ambiții teritoriale imperialiste față de Ucraina. Polonia, Ungaria și România sunt recurent acuzate de mass-media pro-ruse conectate la Kremlin că doresc să divizeze Ucraina și să pună mâna pe o parte dintre teritoriile acesteia.
Evgen Murayev, de exemplu, un politician pro-rus, om de afaceri și proprietar al canalului TV NASH, a reiterat în octombrie 2021 mesajul despre posibila împărțire a Ucrainei între Polonia, Ungaria și România. Subiectul a fost diseminat pe scară largă de surse ruse și pro-ruse
În ceea ce privește escaladarea și posibila intervenție militară pe scară largă, dezinformarea rusă este mai concentrată pe ideea așa-numitului „Occident colectiv” și „anglo-saxoni”, cu SUA și Marea Britanie „împingând Ucraina” spre agresiune împotriva „oamenilor pașnici din Donbas” și Rusiei. Puterile occidentale, în general, sunt văzute ca cele care instigă la agresiune, iar Rusia este prezentată ca o victimă.
Mesajele cheie se corelează cu prezentarea NATO ca o coaliție militaristă anti-rusă controlată de SUA, ceea ce reprezintă o povară pentru statele membre, inclusiv pentru România.
Biserica Ortodoxă Rusă rămâne fidelă liniei stabilite anterior de a prezenta agresiunea rusă drept „un război civil” în Ucraina. În plus, sprijină oficial recentele „garanții de securitate” cerute de Rusia cu privire la extinderea NATO.
Pentru cine are timp să observe, în viteza și complexitatea vieții cotidiene, aceste teme ale propagandei ruse sunt cunoscute, pentru că sunt promovate și în România, pe piața media, prin rețelele de socializare, de diverse organizații și fundații, sau de persoane publice ce se vor lideri de opinie. (g4media)
La capitolul publicații, nu putem să nu amintim de Sputnik, la fundații și alte organizații de „Fundația Europeană Titulescu” sau think-tank-ul „Centre for Foreign Policy and Security Studies”, iar la personaje politice ce se definesc ca „amici ai Rusiei”, de Adrian Năstase, Adrian Severin, Florin Păsătoiu ori Călin Georgescu, recent devenit președinte de onoare al AUR. (www.g4media.ro/prietenii-rusiei-conferinta-la-bucuresti)