„Avem o responsabilitate imensă pe umerii noștri, nu mai avem timp de conflicte. <Ce se întâmplă după ce acest episod se sfârșește? Cetățenii unde sunt în tot acest episod?> Acestea sunt adevăratele întrebări. Pentru că altfel suntem doar într-o falsă luptă unde nu există nici un câștigător. Există doar învinși. Ce se întâmplă acum cu USR poate lăsa răni adânci și mult dezgust celor care încă mai cred în noi.”
Clotilde Armand
Tucidide, în „Istoria războiului Peloponeziac”, ne trimite un avertisment general valabil peste veacuri: „Speranța este un prost sfătuitor!”
Să trăiești și să te hrănești numai cu speranțe poate fi idilic, romantic, dar în niciun caz folositor; ai nevoie în primul rând de certitudini, de un orizont clar, pe care eventual îl poți colora, ici și colo, cu norișorii speranțelor.
Din vara anului trecut USR (pe atunci și PLUS) a intrat în zodia turbulențelor interne, un deșert pe care trebuie să-l traverseze pentru a metaboliza diferențele dintre aripile USR și PLUS, în primul rând, dar și a celor dintre sub-aripile USR-ului inițial și a se maturiza în cele din urmă ca partid parlamentar.
USR a pornit la drum ca un partid progresist, cu un program ce se voia de dreapta, oarecum liberal, dar cu serioase accente sociale sau ecologiste. După fuziunea USR cu PLUS nu clarificarea doctrinară era esențială, ci organizarea eficientă și rezolvarea tensiunilor.
Electoratul a simțit impasul USR și unii dintre votanții săi de conjunctură s-au grăbit să părăsească barca. De la 16% în sondaje, USR (și PLUS) a scăzut în septembrie 2021 la circa 10% (Inscop), apoi după fuziunea și alegerea noului președinte (Dacian Cioloș, la acel moment) a urcat puțin în sondaje, la 11% (Avangarde), pentru ca în ianuarie 2022 trendul de creștere să se consolideze, intențiile de vot ajungând la 12,5% (Inscop).
Recent USR s-a regăsit din nou pe prima pagină a știrilor datorită convulsiilor interne, pentru că Dacian Cioloș a decis să își depună mandatul de președinte, atunci când Biroul Național nu i-a aprobat – sub presiunea aripii fostului președinte, Dan Barna, din care face parte și actualul președinte interimar, Cătălin Drulă – programul de măsuri de reformare propus.
Sigur, aripa Barna a făcut tapaj pe seama faptului că Dacian Cioloș a insistat să-i fie aprobat planul de reformă așa cum l-a propus, „fără să negocieze”, uitând că de fapt Cioloș a câștigat cu respectivul program mandatul de președinte în octombrie anul trecut.
Ceea ce a făcut de fapt aripa Barna în Biroul Național, a fost să se prevaleze de majoritatea pe care o are pentru a-l determina pe Cioloș să renunțe la majoritatea propunerilor din programul său, adică să conducă formal partidul și să aplice prin urmare programul cu care Barna a pierdut alegerile din partid.
De fapt ce anume a propus Dacian Cioloș Biroului Național? Pe scurt, cele mai importante schimbări cerute și respinse de Biroul Național au fost (www.cursdeguvernare.ro):
(i) constituirea unei comisii compuse egal din 50% membri de partid și 50% membri din societatea civilă și mediul de afaceri, care să facă propuneri de politici publice și pentru guvernul din umbră al USR;
(ii) oprirea excluderilor din partid pe motiv de delict de opinie;
(iii) schimbarea din funcție a lui George Marussi, secretar general al USR (un apropiat al lui Dan Barna, n.red.);
(iv) transparentizarea ședințelor Biroului Național prin publicarea stenogramelor de ședință pe site-ul USR.
Dacian Cioloș, așa cum a rezultat din stenogramele de ședință, și-a susținut programul și și-a anunțat intenția de a demisiona dacă ajunge la un diferend cu Biroul Național, cu următoarele argumente (newsweek.ro):
„Într-adevăr, nu există în statut nicăieri, nici că se votează, nici că nu se votează. Și de asta v-am explicat de la început că, în situația în care sunt eu acuma și suntem noi acuma, cu un președinte cu legitimitatea votului membrilor și un Birou Național cu o majoritate (…) sunt câteva lucruri care pentru mine sunt importante ca eu să pot să-mi duc la îndeplinire mandatul cu care am fost ales, că am făcut în campanie, am spus niște lucruri.
Și evident că Biroul Național nu e obligat nicăieri, de statut, să accepte ce zice președintele, că nu e președintele Biroului Național, e al partidului. Biroul Național are o autoritate cumva de sine stătătoare, dată de statut. Și tocmai de asta am propus programul ăsta care, încă o dată, nu intră în detalii și nu include și obiective pe care voi, ca membri ai Biroului Național le aveți, că ați candidat cu o platformă și fiecare dintre noi am candidat cu platforme pe care căutăm să le promovăm și nu le-am luat alea să le includ, că alea sunt ale voastre.
Deci eu voi propune – evident, puteți și să nu o votați, rezultatul e același pentru mine – dacă nu trece programul ăsta și aveți, încă o dată, tot dreptul și legitimitatea să-l respingeți, că așa e în democrație, doar că eu îmi asum consecințele și îmi depun mandatul. Deci eu pun programul ăsta cu mandatul pe masă și vă rog să nu o luați ca pe o amenințare, o presiune, e pur și simplu… eu nu pot să spun altceva dacă știu că nu pot să fac lucrurile respective și ca să le fac am nevoie de sprijinul BN-ului care poate să mi-l dea sau nu.”
Sursa: www.digi24.ro/stiri
Nu doar Dan Barna l-a atacat, inclusiv în declarații publice, pe Dacian Cioloș la acel moment, ci și Cătălin Drulă, cel care ulterior – după votul negativ din Biroul Național – a devenit beneficiarul direct al demisiei lui Cioloș, preluând conducerea USR și înscriindu-se astfel ca fiind candidatul cu cele mai mari șanse să-i succeadă la președinție, după viitorul Congres, în condițiile în care Dan Barna a anunțat imediat că nu-l va concura, iar Dacian Cioloș a exclus ideea de a reintra în competiție.
„Dacian Cioloș s-a adaptat mai greu la USR”, a declarat Cătălin Drulă înainte de votul din Biroul Național, pentru că USR și PLUS au avut structuri diferite, adică USR ar fi fost mai „democratic”, iar PLUS mai „ierarhic”, diferențe care au devenit vizibile după fuziune.
El a criticat modul în care Dacian Cioloș a încercat să conducă partidul – „o probă de leadership autentic e să aduni energii, nu să dezbini” – și s-a arătat „șocat” de modul în care Dacian Cioloș a încercat să-și impună programul politic: „A pus în termeni ultimativi această nouă viziune a partidului care s-ar externaliza. A fost destul de șocant acest moment și pentru mine”.
După ce a preluat partidul, Cătălin Drulă a făcut – așa cum relatează HotNews și G4Media – o serie de declarații și a transmis un mesaj colegilor de partid privind modul în care vede evoluția și acțiunile USR sub mandatul său interimar, dar și în perspectivă, insistând pe ideea că partidul va începe să facă „opoziție pe bune”, inclusiv în stradă, dar și că va îndrepta partidul către doctrina liberală (spre deosebire de Dacian Cioloș, care ar fi încercat să-l plaseze, la fel ca pe PLUS, la centru-stânga).
Iată mesajul lui Cătălin Drulă pentru USR:
„Dragi membri USR,
Vă scriu acest mesaj într-un moment dificil pentru USR. Nu e primul prin care trece partidul nostru, dar am construit împreună cel mai democratic și cel mai transparent partid politic din România.
Și tot împreună vom merge mai departe. Suntem singurul partid cu adevărat liberal din această țară și, în prezent, singurul partid de opoziție cu soluții pentru România.
Avem multă treabă de făcut în beneficiul alegătorilor noștri și al cetățenilor acestei țări. Și dispunem de resursele să ne facem această datorie.
De la bun început am fost un partid viu, în care dezbaterea și uneori ciocnirea de idei a fost nu numai prezentă, ci încurajată. Ne aprindem repede, suntem pasionați de ceea ce facem, dar în focul dezbaterii ne mai și scapă cuvinte.
Cred că e momentul să ne uităm în jur, la colegii noștri. Împreună suntem cei care am muncit la creșterea acestui partid.
Lângă noi avem surori și frați de idei. Nu suntem inamici, suntem o mare familie care își dorește modernizarea României.
Îi mulțumesc lui Dacian Cioloș pentru contribuția sa la misiunea USR. Am lucrat multă vreme împreună și avem multe momente frumoase de care să ne amintim. Sunt sigur că va continua să aibă o contribuție importantă la viitorul acestui proiect.
Dragi colegi,
Vreau să facem tot ce ține de noi să ștergem liniile de separare și să lucrăm uniți pentru viitor. E momentul unui RESET. Sau cum se spunea pe vremea lui Ion Creangă, <cele rele să se spele, cele bune să se adune>.
Îmi doresc să privim către viitor, să construim încrederea între noi. Și să dăm încredere României în noi.”
Ca o precizare, Cătălin Drulă a preluat funcția de președinte interimar al USR pentru că, potrivit statutului partidului, în cazul demisiei președintelui funcția este preluată de vicepreședintele care a obținut cel mai mare număr de voturi la ultimul congres. Următorul pas ar fi declanșarea procedurii de organizare a unui congres extraordinar al USR, pentru alegerea unui nou președinte.
Până atunci rămâne de văzut cum se va poziționa USR-ul din zodia Drulă în sondaje, pentru că este cert că leadership-ul pe care îl va promova va fi cert diferit de cele ale lui Barna și Cioloș, mai degrabă autoritar și bazat pe mesaje puternice, care pot stimula acțiunea activului de partid și mobiliza simpatizanții. Dacă USR începe să crească solid în sondaje, Drulă nu va avea nicio emoție la viitorul Congres.