logo
RNTV Live

Un grup de cercetători români au obținut un loc în Cartea Recordurilor prin realizarea hărții celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratethys

Karte_der_westlichen_Paratethys_vor_35_Mio.Jahren
Constantin Corina

O echipă de cercetători români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geo-ecologie Marină (GeoEcoMar) și Universitatea din București a fost înregistrată în Cartea Recordurilor, datorită descoperirii dimensiunilor impresionante ale celui mai extins lac din istoria Pământului: Paratethys.

Cu aproximativ 12 milioane de ani în urmă, s-a format un lac imens, cunoscut sub numele de Paratethys, care se întindea de la est de munții Alpi până în regiunile care acum fac parte din Kazahstan.

Se estimează că Paratethys acoperea o suprafață impresionantă de aproape 2,8 milioane de kilometri pătrați, fiind puțin mai mare decât Marea Mediterană actuală.

Echipa de cercetători de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geo-ecologie Marină și de la Universitatea din București, condusă de cercetătorul Dan Palcu, a realizat această descoperire remarcabilă. Rezultatele studiului lor din 2021 au fost publicate, iar Dan Palcu a subliniat:

„Pentru o lungă perioadă de timp, s-a crezut că această zonă a fost ocupată de o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi convingătoare că timp de aproximativ cinci milioane de ani, această mare s-a transformat într-un lac – izolat de ocean și bogat în fauna unică, neîntâlnită în alte părți ale lumii. Lacul a acoperit o mare parte din teritoriul României, cu excepția zonelor montane.”

„Investigaţiile noastre depăşesc simpla curiozitate. Ele dezvăluie un ecosistem care a răspuns dramatic la fluctuaţii climatice. Explorând cataclismele pe care le-a îndurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbărilor climatice, obţinem informaţii nepreţuite. Cu ajutorul lor, se pot elucida potenţiale crize ecologice declanşate de schimbările climatice pe care planeta noastră le suferă în prezent. Totodată, cercetările noastre aduc clarificări despre stabilitatea bazinelor cu ape toxice, precum Marea Neagră”, spune cercetătorul.

Mările Negre, Caspică și Aral, cândva parte a albiei Paratethys, reprezintă astăzi principalele vestigii ale megacalcanului.

Paratethys a fost cândva habitatul unei varietăți de faună endemice, fără echivalent pe întreaga planetă, printre care se numără și Cetotherium riabinini, cea mai mică balenă din arhiva fosilă, cu o lungime de aproximativ 3 metri (9 ft 10 in).


Echipa de cercetători români a colaborat cu Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din São Paulo (Brazilia), Academia Rusă de Științe (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg (Germania).

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestiromsilvaspalatoria-haroldrompetromparc industrialCabinet veterinareko-angajeazaekond-angajeazasponsor