Diagnosticul prin AI: O rată de eșec de 80% în stadiile inițiale ale evaluării medicale
Un studiu recent, realizat de Mass General Brigham din Massachusetts și publicat în prestigioasa revistă JAMA Network Open, trage un semnal de alarmă asupra limitelor actuale ale inteligenței artificiale.
Potrivit cercetării, chatboții populari precum ChatGPT sau Gemini eșuează în a oferi un diagnostic corect în peste 80% din cazurile în care informațiile sunt incomplete.
Cum au fost testați „medicii virtuali”?
Specialiștii au supus examinării 21 de modele lingvistice dezvoltate de giganți tehnologici precum OpenAI, Google, Anthropic, xAI și DeepSeek. Evaluarea a constat în introducerea a 29 de „viniete clinice” (scenarii medicale teoretice), unde informațiile despre simptome și analize au fost furnizate progresiv.
Performanță sub semnul întrebării
Evoluția preciziei AI-ului a variat drastic în funcție de cantitatea de date oferită:
- Informații incomplete: Toate modelele testate au dat un diagnostic greșit în peste 80% din cazuri, inducând utilizatorii pe piste eronate.
- Informații complete: Chiar și atunci când au avut acces la istoricul medical total, rezultatele analizelor și constatările clinice, rata erorilor s-a menținut ridicată, la peste 40%.
- Vârfuri de performanță: Totuși, au existat modele specifice care, în condiții de informare totală, au reușit să atingă o precizie de 90%.
De ce greșește Inteligența Artificială?
Principala barieră în calea unui diagnostic digital corect o reprezintă fenomenul „halucinațiilor”. În contextul AI, halucinația apare atunci când modelul lingvistic nu deține o soluție clară, dar, în loc să admită ignoranța, inventează informații medicale sau conexiuni cauzale false pentru a genera un răspuns.
AI-ul nu poate înlocui medicul
Performanța inteligenței artificiale rămâne direct dependentă de volumul de date primite, însă riscul de a induce utilizatorii în eroare este persistent. Experții avertizează că, în medicină, o eroare de interpretare a AI-ului poate fi critică, subliniind că aceste instrumente ar trebui privite, cel mult, ca asistenți de documentare, și niciodată ca surse de diagnostic final.
ATENȚIE! Nu folosiți chatboții pentru autodiagnosticare. Simptomele persistente necesită întotdeauna consultul unui medic specialist calificat.
Mai multe știri pe republikanews.ro
