Stațiunea românească Băile Herculane, odinioară preferată de împărați pentru apele sale sulfuroase, a trecut printr-un lung declin din cauza corupției, iar acum fațadele clădirilor sunt dărăpănate, pline de graffiti și moloz, scrie AFP/ Totuși, câțiva arhitecți tineri își propun să o readucă la viață!
„Am fost uimită de frumusețea locului și, în același timp, șocată de starea în care se află”, mărturisește Oana Chirila, 31 de ani, care a descoperit „din întâmplare” orașul acum opt ani și conduce o echipă de cinci voluntari.
- Stațiunea românească Băile Herculane, odinioară preferată de împărați pentru apele sale sulfuroase, a trecut printr-un lung declin din cauza corupției, iar acum fațadele clădirilor sunt dărăpănate, pline de graffiti și moloz, scrie AFP/ Totuși, câțiva arhitecți tineri își propun să o readucă la viață!
- Epoca de aur
- Lecții de urmat
După decenii de neglijență, în România apar tot mai multe inițiative cetățenești menite să protejeze și să restaureze monumente istorice.
Din cele aproximativ 800 aflate într-o stare avansată de degradare, o treime reprezintă un pericol pentru trecători.
Această degradare s-a accentuat odată cu tranziția de la comunism la democrație, o perioadă marcată de privatizări opace și dispute juridice interminabile, uneori anchetate de parchetul anticorupție.
Epoca de aur
Deși băile termale există din antichitate, epoca de aur a Băilor Herculane a fost în secolul XIX. Băile termale imperiale Neptun, construite în 1886 sub Imperiul Austro-Ungar, primeau frecvent vizite ale împăratului Franz Iosif I și ale soției sale, Sissi, care admirau luxul spa-ului.
Un secol mai târziu, complexul intrase în declin și își pierduse vizitatorii fideli. Astăzi, turiștii se opresc pentru a fotografia clădirile dărăpănate și a privi prin ferestrele sparte.
„Ne este frică că se surpă”, spune Chirila, limitată de lucrările de consolidare până la rezolvarea litigiilor dintre autorități și proprietarii privați. Majoritatea bijuteriilor arhitectonice din orașul cu 3.800 de locuitori „sunt într-o stare catastrofală, pentru că sunt sub sechestru”, ceea ce împiedică folosirea fondurilor publice sau europene pentru restaurare.
Însă, datorită lucrărilor de reamenajare a altor părți ale stațiunii, băile au început să revină în atenția turiștilor: au fost construite cabine de schimbat, pavilioane de lemn, promenadă și au fost renovate bazinele.
Lecții de urmat
Operațiunea continuă vara aceasta cu ajutorul a 12 studenți.
„Ar fi minunat ca acest complex să fie restaurat așa cum era acum sute de ani, păstrând influențele austro-ungare” și să devină „o perlă a Europei”, subliniază Aura Zidarita, medic în vârstă de 50 de ani, venită să-și „reîncarce bateriile” în vaporii izvorului.
Doina Blaga, la rândul său, spune că trăiește o experiență „incredibilă”: „Ai acest spa natural și poți alterna cu băi în apa proaspătă a râului”.
Numărul turiștilor a crescut de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024.
În alte zone ale țării, proiecte similare au apărut în ultimii ani pentru a compensa lipsa investițiilor de stat, explică președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bălici, salutând aceste inițiative drept „lecții de urmat în conservarea patrimoniului”.
Oana Chirila recunoaște că eforturile sale pot părea doar „un bandaj pe o rană deschisă”, dar rămâne optimistă, încurajată de implicarea altor iubitori ai orașului.
„Herculane a căzut în decadență din cauza corupției, însă noi sperăm că, datorită acțiunilor cetățenilor motivați, se va vindeca”, afirmă ea.