Pe 21 februarie, la ora 11:00, va fi inaugurată expoziția „Samurai: Legendele Japoniei” la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu!
Alexandru Constantin Chituţă: „Muzeul Naţional Brukenthal continuă cel mai amplu proiect expoziţional din ultimii ani din ţara noastră – promovarea stampei japoneze. Începând din 2018, colaborarea cu Ambasada Japoniei în România, cu FITS şi colecţia privată a avocatului George Şerban a dus la organizarea în România a 17 expoziţii de stampe japoneze. A fost organizată la Sibiu, Bucureşti, Braşov, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Oradea, Suceava şi în alte oraşe din România, atrăgând un număr impresionant de 450.000 de vizitatori. Curatoriate de subsemnatul, unele expoziţii tematice cu stampe japoneze au fost organizate în premieră în România şi Europa de Est: stampe japoneze din perioada Meiji, stampe japoneze din perioada Edo cu temele Kabuki, Bijin Ga, Peisaje, Shunga şi istorie. În ultimii ani, Ziua Împăratului Japoniei era sărbătorită în România şi prin expoziţiile cu stampe japoneze. Lucrul acesta îl facem şi în acest an la Sibiu prin sărbătorirea Zilei Împăratului Japoniei prin această premieră expoziţională – stampe japoneze şi statui cu samurai. De asemenea, avem deosebita onoare ca la acest eveniment să participe ES Domnul Katae Takashi, Ambasadorul Japoniei în România, începând din luna ianuarie 2024”.
Constantin Chiriac, preşedintele FITS: „Ne bucurăm că ne alăturăm într-un proiect atât de frumos la aniversarea Zilei Majestăţii Sale Împăratul Japoniei, Muzeului Naţional Brukenthal, unul dintre marile muzee ale României şi Europei. Suntem la a 17-a colaborare, iar această expoziţie unică în peisajul cultural românesc ilustrează ceea ce înseamnă cu adevărat samuraiul în istoria Japoniei. Mulţumim organizatorilor pentru acest cadou minunat oferit publicului şi specialiştilor, dar mai ales iubitorilor de dialog între cele două culturi importante, română şi japoneză. Mulţumim, de asemenea, colecţionarului George Şerban, mare iubitor al culturii japoneze, care pune la dispoziţie aceste stampe. Transmitem Majestăţii Sale Împăratul Japoniei urările noastre de sănătate, bucurie şi viaţă lungă! Transmitem urările noastre de bine tuturor reprezentanţilor Japoniei în România şi tuturor partenerilor noştri! Ne dorim să continuăm să naştem împreună proiecte importante pentru bucuria publicului, cel care este raţiunea noastră de a fi!”.
Elitele militare au exercitat o puternică influență asupra politicii, economiei și societății japoneze între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Cunoscuți sub numele de bushi sau samurai, acești războinici, prezenți pentru prima dată în înregistrările istorice ale secolului al X-lea, au câștigat inițial putere datorită priceperii lor marțiale – în special, erau maestri în tirul cu arcul, manevrarea sabiei și călărie. Exigențele câmpului de luptă i-au inspirat pe acești oameni să aprecieze virtuțile curajului și loialității și să fie profund conștienți de fragilitatea vieții.
Conceptul de „Bushido” sau „Calea Războinicului” a fost fundamental în credințele și conduita samurailor. Filosofia Bushido implica „eliberarea de frică”, în sensul depășirii temerii de moarte. Aceasta le oferea pace și putere pentru a-și sluji stăpânul cu loialitate și a muri, dacă era necesar. „Datoria” reprezenta o filozofie primară a samurailor.
Samuraii au devenit treptat o clasă distinctă între secolele al IX-lea și al XII-lea d.Hr., fiind cunoscuți sub denumirile de Samurai (cavaleri-reținători) și Bushi (războinici). Unii erau legați prin sânge de clasa conducătoare, în timp ce alții erau angajați. Aceștia acordau o loialitate necondiționată daimyo-ului lor (proprietari feudali), primind în schimb pământ și poziție. Fiecare daimyo își folosea samuraii pentru a-și proteja pământurile și pentru a-și extinde puterea și influența.
Samuraii erau maestri în arte marțiale, practicând lupta armată și neînarmată. Inițial, accentul era pus pe tirul cu arcul și săgeata, iar apoi au folosit sabia în luptă corp la corp și pentru decapitarea inamicilor. Confruntările cu mongolii la sfârșitul secolului al XIII-lea au determinat o schimbare în tactica de luptă a samurailor, care au început să folosească mai mult sabia și, de asemenea, sulița și naginata. În perioada Edo (1615-1868), cultul războinicului bushido s-a consolidat, dezvoltându-se un cod de comportament idealizat axat pe fidelitatea față de stăpân și onoare. Samuraii au continuat să împletească tradițiile războinicilor cu cele culturale, reflectând relația complexă dintre războinic și artist care i-a caracterizat.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews