Vineri, 11 august, s-au împlinit 45 de ani de la inaugurarea linia de telecabină Buşteni – cabana Babele, având cel mai extins traseu din țară: 4.350 de metri.
Construită și inaugurată în 1978 pentru a traversa o diferență de nivel de 1.237 metri, aceasta oferă o panoramă încântătoare asupra uneia dintre cele mai frumoase zone alpine din România, potrivit volumului „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Operațiunile pregătitoare pentru demararea construcției telefericului Buşteni – Cabana Babele au luat startul în luna mai a anului 1973, așa cum relata ziarul „Scânteia” în data de 19 mai 1973. În februarie 1974, se anunța că lucrările la această instalație de transport pe cablu sunt într-un stadiu avansat de executare.
Momentul punerii în funcțiune publică a telecabinei Buşteni – Cabana Babele a fost un eveniment semnificativ, conform ziarului „România Liberă” (12 august 1978). Inginerul Gheorghe Mărgărit, responsabilul acestei instalații, declara că telecabina, cu o capacitate de 35 de locuri, putea transporta peste 250 de persoane pe oră. Traseul de 4.350 de metri era străbătut în aproximativ 11 minute, oferind pasagerilor o călătorie pitorească. Diferența de nivel între punctele de plecare și sosire era de 1.237 metri. Programul de funcționare era între orele 9:00 și 17:30 în cursul săptămânii, iar sâmbăta, duminica și în zilele de sărbători legale între orele 9:00 și 19:00.
La scurt timp după inaugurare, ziarul „Scânteia” din 16 august 1978 relata că noul teleferic Buşteni – Babele reprezenta o realizare tehnologică remarcabilă, devenind cel mai lung traseu de acest fel în țară la acel moment. Cu o lungime de 4.350 de metri și o diferență de nivel de 1.237 metri, acesta a fost construit sub îndrumarea constructorilor experimentați din cadrul Grupului de Șantiere Brașov, care aparținea Întreprinderii de Construcții și Montaje Miniere București.
La 30 decembrie 1982, a fost inaugurată o altă linie de telecabină care lega Babele de Peștera, cu o distanță de 2.600 de metri și o diferență de nivel de 520 de metri, potrivit aceleiași surse „Istoria României în date”.
Inginerul brașovean Petre Popa (1932-1993) a fost cel care a proiectat întreaga rețea de teleferice de transport de persoane din România. Începând din 1965, la inițiativa sa, Institutul Proiect Brașov a înființat primul și unicul birou de proiectare pentru teleferice din țară. De-a lungul carierei sale, inginerul Petre Popa a proiectat peste 75 de kilometri de teleferice de diferite tipuri, care pot transporta în prezent în România peste 35.000 de persoane pe oră în 8 telecabine, 1 telegondolă și peste 50 de telescaune și teleschiuri, conform https://www.transcablu.ro/.
Orașul Bușteni, situat în județul Prahova, intră în rândul stațiunilor montane de pe Valea Prahovei, alături de Sinaia, Azuga și Predeal. Aflat la poalele Masivului Caraiman din Munții Bucegi și Munților Baiu, la altitudinea de 880-940 de metri pe Valea superioară a râului Prahova, orașul se află la 75 de kilometri nord-vest de Ploiești și 135 de kilometri nord-vest de București.
Primele așezări au apărut în jurul anului 1800, în special în zona Valea Cerbului, unde se află și locul numit „La Bușteni”, de unde provine și numele actual al orașului. În 1840, Bușteni era menționat ca fiind un sat rural cu 12 familii, iar în 1946 a primit statutul de oraș.
Pe parcursul călătoriei cu telecabina de la Bușteni la Cabana Babele, turiștilor le sunt dezvăluite priveliști pitorești asupra obiectivelor naturale și atracțiilor din zonă. Printre acestea se numără Vâlcelul Înspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Văii Jepilor, versantul sudic al Munților Caraiman, platoul Bucegilor și Cabana Caraiman (la altitudinea de 2.025 de metri). Cabana Babele reprezintă punctul de plecare către diferite trasee montane, cum ar fi cel către Crucea Eroilor Neamului de pe Vârful Caraiman (2.284 de metri), Vârful Omu (2.505 de metri) sau către cabanele Piatra Arsă (1.950 de metri), Caraiman (2.025 de metri) și Peștera (1.620 de metri), conform surselor https://muntii-bucegi.ro/.
În imediata apropiere a cabanei se află două atracții naturale celebre – Babele și Sfinxul. Aceste formațiuni stâncoase și-au dobândit forma actuală în urma proceselor naturale precum eroziunea cauzată de apă și vânt, precum și fluctuațiile de temperatură. Sfinxul, o masă conglomerată uriașă și solitară, cu o înălțime de 8 metri și o lățime de 12 metri, atrage prin asemănarea sa cu un cap uman sau cu celebrul Sfinx din Egipt.
Sursă: AGERPRES
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.