După aproape un deceniu de la fuga din România, fostul deputat Sebastian Ghiță ar putea rămâne practic fără niciun dosar de corupție activ. Curtea de Apel Ploiești a retrimis la DNA ultimul dosar aflat în instanță, constatând nereguli grave în rechizitoriu și încălcarea dreptului la apărare. Decizia poate duce la închiderea definitivă a cauzei prin prescripție, la fel ca în celelalte cinci dosare care l-au vizat.
Ultimul dosar activ al lui Sebastian Ghiță, în pragul închiderii
Curtea de Apel Ploiești a decis retrimiterea la DNA a dosarului „Taxe pentru contracte IT”, ultima cauză penală aflată încă în instanță pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță. Instanța a constatat existența unor nereguli majore în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție, inclusiv încălcarea dreptului la apărare al inculpatului.
- Ultimul dosar activ al lui Sebastian Ghiță, în pragul închiderii
- Dosarul „Taxe pentru contracte IT”, început în 2016
- O anchetă marcată de nereguli și amânări
- Martori cu identități duble și teamă de Ghiță
- Fuga din România și procesul întârziat ani întregi
- Alte dosare pierdute de justiție prin prescripție
- Consecințele unei justiții lente
Decizia este una cu implicații majore, întrucât reluarea procedurilor ar putea duce la prescrierea faptelor, situație care ar închide definitiv cazul, fără o judecată pe fond. Este un scenariu similar cu alte dosare care l-au vizat pe fostul parlamentar și om de afaceri, toate încheiate prin prescripție sau clasare.
Dosarul „Taxe pentru contracte IT”, început în 2016
Cazul „Taxe pentru contracte IT” a fost deschis în 2016 și privește presupuse fapte de corupție comise între anii 2010 și 2014. Procurorii DNA din Ploiești l-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiță pentru cinci fapte de trafic de influență și instigare la fals, acuzându-l că ar fi perceput sume consistente de la firme IT care doreau contracte cu instituțiile publice.
„De regulă, câștigarea unei licitații privind achiziția de servicii în domeniul IT de către societățile de profil ar fi avut un preț care se achita inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preț ar fi fost achitat prin intermediul societăților controlate de inculpat, pe bază de operațiuni fictive”, se arată în rechizitoriul DNA.
Sumele totale ar fi depășit 29 de milioane de lei, bani proveniți din contracte cu instituții publice din domeniul IT și comunicații.
O anchetă marcată de nereguli și amânări
Dosarul a fost blocat timp de trei ani în camera preliminară, perioadă în care s-a analizat exclusiv legalitatea probelor și a actului de sesizare. Instanța a constatat numeroase erori procedurale și lipsuri în rechizitoriu, calificând documentul ca fiind „confuz și echivoc”, fără o descriere clară a faptelor și a circumstanțelor acestora.
Apărarea a contestat constant modul în care procurorii au administrat probele și a cerut clarificări privind implicarea Serviciului Român de Informații în anchetă. Mai multe declarații au fost excluse din probatoriu, inclusiv cele oferite de Irina Socol, fosta reprezentantă a companiei Siveco, care depusese mărturii sub identitate protejată.
Judecătorii au criticat și schimbarea încadrării juridice – dintr-o singură faptă de trafic de influență în cinci – fără o motivare solidă.
Martori cu identități duble și teamă de Ghiță
Investigația a scos la iveală un fapt rar întâlnit în anchetele penale din România: aceiași martori au dat declarații de două ori, atât cu identitate reală, cât și sub protecția anonimatului.
Surse judiciare citate de Libertatea au explicat că mai multe persoane din anturajul lui Ghiță s-au temut să vorbească deschis, invocând relațiile fostului parlamentar cu Serviciul Român de Informații. Astfel, pentru a evita riscurile personale, aceștia au ales să depună declarații contradictorii – formale în varianta publică și detaliate sub identitate protejată.
În declarațiile oficiale, martorii susțineau că „nu știu” sau „nu-și amintesc”, în timp ce mărturiile anonime au conținut detalii considerate „esențiale” pentru construcția dosarului. Această situație a fost ulterior invocată de apărare pentru a contesta credibilitatea probelor.
Fuga din România și procesul întârziat ani întregi
Sebastian Ghiță a fugit din România în decembrie 2016, la scurt timp după ce a pierdut mandatul de parlamentar. El trebuia să se prezinte la DNA Ploiești pentru audieri, dar a părăsit țara pe ascuns, în timp ce se afla sub supravegherea poliției.
Până astăzi, nu se știe prin ce punct de frontieră a trecut. Ulterior, Ghiță a fost localizat în Serbia, unde a obținut statut de rezident. Dosarele sale din România au fost afectate de scandalul „Portocală”, care a dus la preluarea cauzelor de la DNA Ploiești de către DNA Central.
Procesul în dosarul „Taxe pentru contracte IT” a fost reluat abia în 2022, la șase ani de la deschiderea anchetei. Între timp, termenul de prescripție s-a apropiat de final, iar avocații lui Ghiță susțin că, potrivit noilor decizii ale instanțelor privind termenele de prescripție, faptele ar trebui considerate stinse.
Alte dosare pierdute de justiție prin prescripție
Cazul „Taxe pentru contracte IT” nu este singular. În ultimul deceniu, toate dosarele penale majore în care a fost vizat Sebastian Ghiță s-au încheiat fie prin prescripție, fie prin achitare.
- Dosarul „Tracia-Asesoft” – primul dosar deschis pe numele său, s-a închis în 2016 prin încetarea procesului penal, după zece ani de proceduri.
- „Hidro Prahova” – ancheta deschisă în 2015 pentru sprijinirea unui grup infracțional organizat nu a mai ajuns în instanță, faptele fiind prescrise.
- Dosarul „Asesoft – Iulian Bădescu” – aflat încă pe rolul Tribunalului Prahova, riscă la rândul său să se stingă prin prescripție.
- Cazul „Ponta–Blair”, în care Ghiță era acuzat că a plătit 220.000 de euro pentru vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, a fost clasat după șase ani de anchetă.
Astfel, fostul deputat pare aproape scăpat definitiv de problemele cu justiția, fără ca vreo cauză majoră să fi fost soluționată pe fond.
Consecințele unei justiții lente
Cazul lui Sebastian Ghiță devine un nou exemplu al problemelor cronice din sistemul judiciar românesc, unde anchetele de corupție se întind pe perioade mult peste limitele rezonabile, iar procesele se blochează din cauza procedurilor sau a intervențiilor legislative privind prescripția.
În timp ce procurorii susțin că au fost împiedicați de deciziile Curții Constituționale și de modificările Codului penal, avocații vorbesc despre lipsa de profesionalism și dosare construite pe baze slabe.
Cert este că, dacă instanța constată definitiv împlinirea termenului de prescripție, Sebastian Ghiță va scăpa și de ultimul dosar penal deschis pe numele său, la aproape zece ani de la fuga din România.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
