„Cetățenii văd Europa ca pe o soluție la provocările cu care se confruntă. Și, din acest motiv, își doresc un rol activ în luarea deciziilor care îi afectează, atât prin reformarea alegerilor europene, cât și prin transformarea panelurilor cetățenești într-o trăsătură permanentă a procesului decizional al UE. Ei doresc o Uniune cu mai multe competențe, care vorbește cu o singură voce și care să asigure că statele membre lucrează împreună pentru a ne proteja sănătatea și mediul, ne apără valorile și drepturile și urmărește o Europă justă și incluzivă din punct de vedere social, care să nu lase pe nimeni în urmă. Ei vor să simplifice modul în care instituțiile iau decizii, în timp ce statul de drept nu este negociabil. Ei nu s-au sfiit să sprijine modificările tratatelor pentru a realiza ceea ce aspiră.” (ziare.com)
Petros Fassoulas, Mișcarea Europeană Internațională (europeanmovement.eu)
Conferința privind viitorul Europei a fost lansată în luna martie 2021, într-o încercare – născută dintr-o idee a președintelui francez Emmanuel Macron – de a răspunde la întrebarea: „Cum să le oferim cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze UE?”
În ultimul an, delegații formate din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii – grupate în patru formate, pe tematici diferite – au fost reunite în dezbateri pentru a avansa soluții și idei legate de viitorul Uniunii Europene, iar factorii de decizie politică s-au reunit în mod regulat pentru sesiuni plenare la Strasbourg.
Sesiunea de închidere, conferința de presă. Sursa: multimedia.europarl.europa.eu
Sesiunea de închidere a lucrărilor de la sfârșitul lunii aprilie a selectat 49 de propuneri care au fost prezentate oficial luni, cu ocazia zilei de 9 Mai.
Ziua de 9 mai 2022 a marcat oficial finalul Conferinței privind viitorul Europei, ocazie cu care a fost prezentat raportul final președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE.
Printre cele 49 de propuneri din raportul final se numără și modificarea tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto al statelor membre în anumite chestiuni.
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut în plenul adunării parlamentare apelurile la convocarea unei convenții pentru a discuta revizuirile la tratatele care guvernează Uniunea Europeană, mărturisind (așa cum era de așteptat, de altfel) că susține ideea de „reformă instituțională”.
Urmează, după cum ne putem da seama, o etapă de negocieri dificile, pentru că – deși Uniunea Europeană și-a dovedit imensa utilitate în criza pandemică și cea născută din invadarea teritoriului Ucrainei prin agresiunea militară a Federației Ruse – reținerile statelor membre în avansarea către o formă de integrare confederativă (sau federativă) încă prevalează, din diverse motive.
Cu tot efortul de a crea un mecanism de consultare cetățenească – pe care Guy Verhofstadt l-a numit „democrație directă” – prin Conferința „Viitorul Europei”, care s-a vrut și absolut transparent, pentru că toate dezbaterile au fost publice și deschise, deja au apărut remarci acide din partea oponenților integrării unionale avansate care pun la îndoială acest exercițiu de participare cetățenească și consideră concluziile consultărilor ca fiind oarecum manipulate politic de către cei care vor să creeze un stat european.
Există, se pare, și un text semnat de reprezentanți ai unui grup de state membre – Danemarca, Polonia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, România, Bulgaria, Republica Cehă și Malta – care avertizează că nu se poate pune problema unor negocieri privind revizuirea tratatelor europene („o revizuire a tratatelor nu a fost niciodată un obiectiv al Conferinței”):
„Deși nu excludem nicio opțiune în această etapă, nu susținem încercările premature de a lansa un proces de modificare a tratatului. Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim în reforme instituționale pentru a obține rezultate.”
REUNIUNEA FINALĂ A CONFERINȚEI
Conferința privind viitorul Europei și-a desfășurat ședința de închidere în Parlamentul European în zilele de 29 și 30 aprilie ac.. Din amplul proces de consultare cetățenească au rezultat peste 300 de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, din care s-au selectat cele 49 aprobate în cadrul unei ultime sesiuni plenare în Parlamentul European.
Vineri, 29 aprilie 2022, delegația Parlamentului a decis să sprijine proiectele de propuneri ale plenului. Eurodeputații au subliniat rolul important pe care l-a jucat Parlamentul în perioada premergătoare acestui moment, de exemplu prin garantarea faptului că, pe tot parcursul procesului, contribuția cetățenilor va rămâne în centrul deliberărilor.
Sesiunea de vineri a început cu propunerile prezentate de președinții grupurilor de lucru și de purtătorii de cuvânt ai cetățenilor și aproape toți vorbitorii au fost de acord că propunerile cuprind reforme importante bazate pe recomandările cetățenilor.
În discursul său, copreședintele conferinței, europarlamentarul Guy Verhofstadt, a confirmat că grupurile politice vor prezenta o rezoluție în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului din 2-5 mai pentru a solicita o revizuire a tratatelor. (europarl.europa.eu)
Comentând că această Conferință l-a făcut să conștientizeze importanța mecanismelor participative complementare democrației reprezentative, Verhofstadt a afirmat că eurodeputații trebuie să lupte din greu de acum pentru a se asigura că propunerile vor fi transformate în reformele de care UE are nevoie.
Guy Verhofstadt, discursul din 29 aprilie ac. Sursa: multimedia.europarl.europa.eu
Discursul lui Guy Verhofstadt:
Mai întâi vreau să vă mulțumesc vouă, cetățeni europeni, care fără să fi avut anterior vreo legătură cu politica sau cu instituțiile europene, ați investit mult timp liber, multe weekenduri în acest important demers instituțional.
Instituțiile europene sunt mereu aici, dar ceea ce face acest eveniment unic, este tocmai participarea voastră la dezbateri.
Avem trei lecții de învățat din exercițiul nostru:
(a) În primul rând: Nu există nicio contradicție între democrația reprezentativă și democrația participativă. Eu unul nu mai cred într-o democrație a alegerilor o dată la cinci ani, fără implicarea permanentă a cetățenilor. Deci sistemul pe care acum l-am inaugurat ar trebui să devină unul permanent în Uniune, dar și în statele membre.
(b) A doua lecție, pe care am desprins-o eu, personal: Politicienii, jurnaliștii obișnuiesc să împartă oamenii pe categorii, de genul, de exemplu: votanți, simpatizanți de dreapta sau de stânga, eurosceptici sau eurofili, din nord sau din sud etc.. Dar am descoperit că există, dimpotrivă, coerență și unitate între oameni în privința opiniilor lor politice. Europenii sunt favorabili visului european, dar critici cu instituțiile europene și cu politicienii care traduc în acțiune politică visul lor european. Este un mesaj important pentru cei care încearcă să ne divizeze.
(c) În al treilea rând: Avem nevoie de reforme care să facă viziunea desprinsă la Conferință să devină realitate și cât mai curând posibil. În anul 2019, când s-a născut ideea Conferinței, lumea era diferită de cea de astăzi. În 2019 nu aveam pandemia Covid și nici război în Ucraina, această agresiune brutală a Rusiei. Așadar, astăzi mai mult ca în 2019 este clar nu doar că aveam nevoie de această Conferință, dar mai ales că trebuie să implementăm rezultatele consultării publice.
Se poate întâmpla ca rezultatele Conferinței, la 9 mai, să se transforme într-un raport minunat, care apoi să ajungă undeva într-o arhivă și atât tot. Ei bine, Parlamentul European va face tot ce-i stă în putință ca acest lucru să nu se întâmple!
Ce vom face? Simplu: Chiar de săptămâna viitoare Parlamentul European va lansa, pe baza concluziilor Conferinței, toate demersurile pentru revizuirea Tratatelor Uniunii Europene. Vom folosi articolul 48 din Tratat, care ne permite să lansăm aceste demersuri și o vom face pentru că este necesar și pentru că voi și efortul depus de voi ne obligă să inițiem acest demers, dar și pentru că meritați acest lucru.
De fapt, nu avem timp de pierdut. Lumea de mâine este o lume a imperiilor, o lume periculoasă – cum vedem în Ucraina – și în această lume trebuie să ne apărăm, să ne organizăm mai bine pentru a apăra interesele cetățenilor europeni, și nu pentru că ne plac nouă reformele așa, pur și simplu.
Este crucial să facem reforme pentru a supraviețui, altfel Uniunea Europeană va dispărea pur și simplu, va ajunge să fie dominată de autocrați, în locul democrației liberale de astăzi.
Acesta este angajamentul pe care ni-l asumăm, ca Parlament European.
Sâmbătă dimineața, cetățenii au luat cuvântul pentru a formula observații cu privire la propunerile finale și la procesul care a condus la acestea, aprobându-le ferm. Aceștia au subliniat că, în prezent, se așteaptă ca instituțiile UE și statele membre să asigure un răspuns adecvat și că este important ca cetățenii să nu fie dezamăgiți în urma acestui moment istoric.
Aceștia au comentat, de asemenea, modul în care au evoluat ideile lor în urma dezbaterilor conferinței și impactul războiul Rusiei din Ucraina, precum și modul în care au realizat importanța susținerii ideilor în timpul pregătirii propunerilor. (europarl.europa.eu)
LUPTA PENTRU INTEGRAREA UNIONALĂ AVANSATĂ
Mario Draghi, cel pe care îl știm după semnătura de pe bancnotele euro, din poziția sa actuală de premier al Italiei își păstrează atitudinea euro-optimistă și viziunea privind adâncirea integrării statelor membre, motiv pentru care a pledat recent pentru un „federalism pragmatic”, care implică îngrădirea vetoului statelor membre și, evident, revizuirea tratatelor care să facă posibilă integrarea și crearea unui stat european.
Pe fondul războiului dus de Federația Rusă în Ucraina, Mario Draghi le cere statelor membre să îi acorde Bruxellesului puteri mai mari în privința politicii de apărare și a celei externe, pledând implicit pentru renunțarea la vetoul național în privința politicii externe, dar nu numai:
„Avem nevoie de un federalism pragmatic care să cuprindă toate zonele vizate de transformările dinamice la care asistăm: de la economie la energie și securitate. Dacă acest lucru implică că trebuie să pornim pe calea care ne va conduce la revizuirea tratatelor, atunci trebuie să o urmăm cu curaj și încredere. Trebuie să depășim conceptul de unanimitate, care eșuează într-o logică a ciocnirii de vetouri și să avansăm către un proces de votare a deciziilor prin majoritate calificată.”
Viziunea premierului italian pare că se întâlnește cu aceea a documentului ce cuprinde concluziile Conferinței cetățenești și a unei majorități din Parlamentul European, întâlnindu-se cu viziunea afirmată luni, 9 mai ac., atât de Emmanuel Macron, cât și de Ursula von der Leyen.
În același timp, putem constata că se ciocnește frontal de viziunea suveraniștilor și nu pare să aibă sprijin din partea statelor nordice sau a statelor mici, acestea din urmă temându-se că nu vor mai avea niciun cuvânt de spus în deciziile din domenii cruciale, așa cum sunt cele deja enumerate de Draghi.
Sursa: multimedia.europarl.europa.eu
Dând glas opiniei suveraniștilor, europarlamentarul maghiar László Trócsányi (FIDESZ, principalul partid de guvernare din Ungaria) a explicat că țara sa a participat la Conferința „Viitorul Europei”, dar a sperat cu totul altceva atunci când a făcut-o, și anume că astfel Uniunea va găsi „calea cea bună”: o Europă a națiunilor, bazată pe valorile creștine, așa cum au visat-o Konrad Adenauer sau Alcide De Gasperi.
Din păcate, a atras atenția Trócsányi, concluziile Conferinței arată că întreaga construcție a fost un „cal troian”, menit să sprijine eforturile pentru „centralizarea și construirea unui super-stat european uniform, care să înlocuiască statele naționale”, ceea ce implicit reprezintă „… o negare fundamentală a principiului că o identitate europeană nu poate fi construită decât pe identități naționale”. (ziare.com)
ROMÂNIA A REACȚIONAT, DAR A FĂCUT-O AMBIGUU
Europarlamentarii români ce provin din USR – respectiv Ramona Strungariu, Alin Mituță, Dragoș Pâslaru, Dacian Cioloș, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș, Vlad Gheorghe și Dragoș Tudorache – sunt singurii care au sesizat că România s-a plasat deja împotriva începerii negocierilor pentru adâncirea integrării europene și avansarea către o formulă confederată sau federativă și au cerut public, printr-un mesaj destinat președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă explicații:
„Multe dintre concluziile Conferinței pentru viitorul Europei au apărut după consultarea cetățenilor, inclusiv cei români, și ar ajuta România să aibă un sistem de sănătate mai performant, standarde crescute în educație și ar simplifica sistemul de decizii care au întârziat aderarea României la Schengen.
Opoziția statului român la reformele necesare în UE arată și o lipsă de curaj și asumare în politica europeană și extragerea sa din participarea la reforma Uniunii cu instituții și proceduri adaptate la noile realități.”
Dacian Cioloș pune pe seama „celui mai înalt nivel” decizia prin care România ar fi semnat scrisoarea „celor 13 state” care nu doresc începerea unei proceduri de revizuire a tratatelor unionale, în timp ce Alin Mituță vrea explicații de la Guvern și Președinție legate de motivul pentru care „sunt împotrivă ca deciziile în Consiliu să nu se mai ia în general prin unanimitate care duce la blocaje”.
Europarlamentarul Victor Negrescu a fost mai rezervat cu privire la modificarea procedurii de vot, dar nu exclude această variantă și amintește că sunt unele decizii care pot fi luate doar în unanimitate:
„În rezoluția Parlamentului European nu se vorbește încă de modificarea procedurii de vot, nici măcar în documentele oficiale. Este o posibilitate. Evident, pentru aderarea la spațiul Schengen ne-ar ajuta să nu existe o unanimitate. Și sunt multe zone unde nu este nevoie de unanimitate, însă există și zone unde este nevoie de unanimitate, de exemplu pe componenta de securitate, de apărare, poate de politică externă unde țările din Estul Europei au fost mereu reticente la relațiile dintre UE și Rusia și am văzut că am avut dreptate în acest sens cu privire la poziționarea noastră.” (ziare.com)
Sursa: mae.ro
Într-un comunicat publicat marți (10 mai ac.) seara, Ministerul Afacerilor Externe a încercat să explice poziția României prin faptul că modificarea tratatelor europene se califică ca fiind un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care ar putea afectat capacitatea Uniunii Europene de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni.
Comunicatul MAE a precizat și că „nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese”, doar că propunerile care nu sunt analizate suficient pot să abată energia și voința politică de la identificarea soluțiilor concrete la preocupările ridicate de cetățenii europeni în dezbaterile Conferinței privind viitorul Europei. (g4media.ro)
În realitate, dincolo de declarațiile optimiste din Parlamentul European, sau de sprijinul exprimat de președinta Comisiei Europene, chestiunea inițierii procesului de revizuire a tratatelor privind Uniunea Europeană este una sensibilă, ce va fi tranșată în Consiliul European, după negocieri intense între șefii de state și guverne.
Ce greutate vor avea în Consiliul European concluziile Conferinței „Viitorul Europei”, susținute de o majoritate din Parlamentul Europei, de conducerea Comisiei Europene și, cel puțin sub președinția franceză, de Consiliul Uniunii Europene, rămâne de văzut; se poate însă anticipa că, deși negocierile la nivel înalt vor fi dure, nu se va trece totuși peste întreg efortul de democrație participativă, ca și cum nu ar fi existat.
Cât privește strict poziția României, care în cei 15 ani de când suntem stat membru al Uniunii nu a adoptat poziții obstrucționiste, dimpotrivă, a fost în general atentă să se racordeze la formulele promovate de tandemul franco-german, gestul de a semnala oarecum prematur că se plasează în tabăra statelor care preferă status-quo este destul de surprinzător, ca să nu spun neașteptat.
Nu știu în ce condiții a ajuns România să semneze un text care se pronunță împotriva unei reforme a tratatelor, pentru că decizia Bucureștiului nu s-a luat transparent și niciun lider politic nu și-a asumat public responsabilitatea respectivei decizii, explicând și rațiunile pentru care s-a acționat în acest mod. Comunicatul MAE, din această perspectivă, nu oferă nicio lămurire.
Dacă există, totuși, o analiză temeinică la mijloc, care să justifice riscurile pe care le-ar avea de înfruntat România în situația în care s-ar da curs revizuirii anumitor prevederi ale tratatelor unionale, atunci mă tem că aceasta ar trebui făcută publică (nu văd de ce ar fi un document clasificat).
Nu de alta, dar modul în care președintele României se va poziționa în Consiliul European la negocierile asupra chestiunii revizuirii tratatelor este o informație de cert interes public.