Sunt anunțate o serie de schimbări importante în sistemul de sănătate, menite să combată risipa, fraudele și lipsa de performanță din spitalele publice.

Una dintre măsurile cheie ale guvernanților este reducerea internărilor nejustificate. Pacienții care nu au nevoie de supraveghere medicală permanentă vor fi redirecționați către spitalizarea de zi, ceea ce va reduce costurile inutile și va elibera paturile din spitale pentru cazurile cu adevărat grave. În paralel, statul va începe eliminarea treptată a contribuției personale plătite de pacienți pentru serviciile decontate de Casa de Asigurări în unitățile private. Autoritățile doresc totodată să stimuleze utilizarea asigurărilor medicale private.

Un alt element important este modificarea modului în care sunt plătiți medicii. Gărzile vor fi plătite diferențiat, în funcție de gradul de dificultate al specialității medicale. În același timp, medicii din spitale vor avea obligația să asigure consultații în ambulatoriu, pe bază de rotație, pentru a îmbunătăți accesul pacienților la servicii.

Pentru a combate frauda, Guvernul va introduce sancțiuni pentru spitalele care transferă nejustificat pacienți din privat în sistemul public sau care fac decontări fictive. Amenzile vor putea ajunge până la 20% din valoarea contractului încheiat cu CNAS. Tot în această direcție, managerii și șefii de secție vor fi evaluați după indicatori de performanță clari, iar cei care nu dau rezultate sau care tolerează internările fictive riscă să fie demiși.

Printre măsurile economice anunțate se numără și creșterea valorii punctului per serviciu medical în ambulatoriu, care va urca de la 5 lei la 6,5 lei începând cu 1 august, iar din ianuarie 2026 va ajunge la 8 lei. De asemenea, va fi lansat un proiect-pilot pentru mobilitatea medicală, care va permite mutarea temporară a medicilor specialiști în spitale unde este nevoie de personal, pentru perioade de 6 până la 12 luni.

Pe partea de digitalizare, Ministerul Sănătății va lansa o platformă online pentru programări în spitalele publice, iar din 2026, toate spitalele – publice și private – vor fi obligate să raporteze costurile reale ale serviciilor medicale. Totodată, metodologia de evaluare a medicamentelor va fi revizuită, pentru a accelera accesul pacienților la tratamente generice. Unele medicamente compensate ieftine ar putea necesita o contribuție mai mare din partea pacienților.

Alte măsuri anunțate vizează îmbunătățirea accesului la servicii medicale. Pacienții vor putea merge la consultații chiar dacă medicul de familie titular nu este disponibil, prin redistribuirea către alți medici din sistem. Pentru cazurile urgente, laboratoarele vor avea obligația să transmită rezultatele analizelor în maximum trei zile. În plus, valabilitatea cardului de sănătate va fi extinsă la 10 ani și va fi integrat în viitoarea carte de identitate biometrică.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul alocat sănătății a crescut la 16% din veniturile statului, o cifră apropiată de nivelul din perioada pandemiei, față de 11% în anii anteriori. Cu toate acestea, pacienții nu au simțit o îmbunătățire clară a calității serviciilor, motiv pentru care reformele propuse vizează problemele de fond ale sistemului. Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că nu este vorba despre tăieri, ci despre o reorganizare mai eficientă, care să asigure un echilibru între nevoile pacienților și resursele disponibile. Președintele CNAS a subliniat că România se află într-un moment critic în privința sănătății publice și că reformele nu mai pot fi amânate.

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.