Mariile companii din industria luxului caută să atragă consumatori noi prin produse mai accesibile, dar fără a-şi dilua exclusivitatea, pe fondul unei încetiniri vizibile a pieţei. Louis Vuitton a lansat recent o colecţie de cosmetice mult aşteptată, care include rujuri la 160 de dolari bucata, balsamuri de buze şi palete de farduri, semnalând o strategie mai largă de diversificare, transmite CNBC.
Industria globală a luxului traversează o perioadă de încetinire vizibilă, generată de factori precum costurile tot mai ridicate, tarifele comerciale și o scădere accentuată a cererii, în special din partea consumatorilor din China, care în trecut au reprezentat un motor esențial al pieței. În fața acestor provocări, marii jucători ai industriei caută soluții pentru a-și menține atractivitatea și pentru a consolida relația cu publicul aspirational, fără a compromite însă aura de exclusivitate care stă la baza succesului lor.
Un exemplu concret în această direcție este Louis Vuitton, care a lansat recent o linie de cosmetice de lux, una dintre cele mai așteptate inițiative ale brandului. Colecția include rujuri în valoare de 160 de dolari bucata, balsamuri de buze și palete de farduri, toate prezentate într-un ambalaj sofisticat ce reflectă identitatea vizuală a casei de modă. Mișcarea este percepută ca parte a unei strategii mai largi de diversificare, prin care Louis Vuitton încearcă să atragă clienți noi, în special din rândul generațiilor tinere și al consumatorilor care aspiră la statutul de „luxury buyers”, dar nu își permit produsele tradiționale de mii de dolari.
Luca Solca, analist la Bernstein, consideră că această strategie este una inspirată: „Mega-brandurile ar fi înțelepte să nu își supraexpună produsele de bază și să folosească segmentele cu prețuri mai mici pentru a se conecta cu consumatorii aspiraționali.” Cu alte cuvinte, produsele mai accesibile, cum sunt cosmeticele, nu doar aduc profit prin volumele mai mari vândute, ci și creează o punte de legătură între publicul larg și universul exclusivist al brandurilor de lux, iar acum, niște simple rujuri pot fi considerate „boujee”.
Louis Vuitton nu este singur în această mișcare. Prada, Celine și Dries Van Noten și-au lansat deja propriile linii de beauty, iar Miu Miu pregătește intrarea pe acest segment. Motivația este una dublă: pe de o parte, atragerea unei baze mai largi de clienți; pe de altă parte, beneficiile financiare semnificative, având în vedere marjele ridicate pe care le generează cosmeticele și parfumurile.
În paralel cu expansiunea în zona de beauty, multe mărci de lux capitalizează și pe tendința „treatonomics” – fenomen prin care consumatorii, chiar și atunci când își reduc cheltuielile mari, aleg să se răsfețe cu mici produse de lux. Astfel, accesoriile mici, precum brelocurile sau talismanele pentru genți, au devenit un nou câmp de competiție între branduri. Companii precum Coach, Longchamp și chiar Louis Vuitton au lansat versiuni extravagante ale acestor produse, unele ajungând să coste până la 1.420 de dolari.
Această strategie vizează să mențină contactul emoțional al consumatorilor cu brandul, chiar și în momente economice dificile. Deși un client nu își permite o geantă de 5.000 de dolari, ar putea fi tentat să cumpere un accesoriu mai mic, care să-i ofere același sentiment de apartenență la universul exclusivist al mărcii.
Totuși, analiștii avertizează că această direcție strategică este una cu dublu tăiș. Dacă brandurile de lux oferă prea multe produse entry-level, există riscul să erodeze aura de exclusivitate care le diferențiază. Jelena Sokolova, analist la Morningstar, amintește că o astfel de strategie a funcționat cu succes în urmă cu un deceniu, însă este prea devreme pentru a spune dacă ea va avea același efect și în prezent, în condițiile unei piețe diferite și mult mai competitive.
Industria de lux pariază, așadar, pe o combinație delicată: pe de o parte, captarea consumatorilor mai tineri și aspiraționali prin produse de beauty și accesorii „mai accesibile”, iar pe de altă parte, menținerea interesului clientelei tradiționale cu venituri foarte ridicate prin lansarea constantă de produse ultra-premium, cu prețuri de zeci sau sute de mii de dolari.
Această strategie de echilibru nu este una nouă, dar contextul actual al industriei o face mult mai importantă. Confruntată cu incertitudini economice globale, cu schimbări în comportamentul de consum și cu presiuni geopolitice, piața luxului își caută noi surse de creștere. Iar răspunsul pare să fie diversificarea inteligentă: accesoriile „mici dar scumpe”, cosmeticele de lux și menținerea liniei premium pentru a păstra exclusivitatea.
În final, succesul acestei direcții va depinde de abilitatea brandurilor de a jongla între cele două extreme ale pieței: oferirea unei porți de intrare pentru consumatorii aspiraționali și protejarea loialității celor bogați, care se așteaptă la produse unice și excepționale. Într-o industrie unde exclusivitatea este capitalul cel mai prețios, echilibrul între democratizare și raritate va face diferența între succes și pierderea prestigiului.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
