În anul 2024, doar 2,4% dintre tinerii din Romania în această categorie figurau ca angajați, un procent de aproape zece ori mai mic decât media Uniunii Europene.
La nivel european, 25,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce urmau o formă de educație. În același timp, 71,4% dintre aceștia nu făceau parte din forța de muncă, iar restul figurau ca șomeri. Datele plasează România pe ultima poziție în clasamentul european al țărilor în care studiul este combinat cu munca.
În privința șomajului în rândul tinerilor aflați în sistemul educațional, cele mai mari ponderi au fost raportate în 2024 în Suedia (14,1%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%). La polul opus se află România, cu doar 0,6% dintre tineri declarați șomeri și aflați în căutarea unui loc de muncă, alături de Croația, Ungaria și Cehia, fiecare cu aproximativ 0,8%.
Eurostat evidențiază și diferențe semnificative în funcție de sex și vârstă. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani, 74,4% dintre femei și 70,4% dintre bărbați se aflau în afara pieței muncii pe durata studiilor, ceea ce indică o concentrare mai mare asupra educației la aceste vârste. Pe măsură ce vârsta crește, participarea pe piața muncii devine mai ridicată.
În categoria de vârstă 20–24 de ani, 30,9% dintre femei și 24,8% dintre bărbați nu făceau parte din forța de muncă, în timp ce 19,6% dintre femei și 17% dintre bărbați figurau ca angajați. În rândul tinerilor de 25–29 de ani, majoritatea combinau deja studiile cu munca: 62% dintre femei și 71,9% dintre bărbați aveau un loc de muncă.
Datele Eurostat apar într-un context intern sensibil, marcat de dezbateri privind finanțarea educației. În urmă cu șase luni, fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, a fost criticat după ce a sugerat studenților să își caute un job part-time pentru a compensa reducerile de burse. Declarațiile sale contrastau cu poziția directorului OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher, care sublinia că studenții dezavantajați au nevoie de sprijin financiar și burse, nu de presiunea de a munci pentru a-și putea continua studiile.
În România, în 2024, 97% dintre tinerii care urmau o formă de educație nu figurau ca parte a forței de muncă, iar doar 0,6% erau șomeri. Prin comparație, Croația, penultima clasată, înregistra o pondere de 6% a tinerilor angajați în timpul studiilor. Valori similare au fost raportate în Grecia (6%), Italia (6,7%), Bulgaria (6,8%) și Slovacia (7,1%).
La polul opus, în unele state europene și non-UE, munca în paralel cu studiile este o practică frecventă. Olanda conduce detașat clasamentul, cu 74,3% dintre tineri angajați în timpul studiilor, urmată de Danemarca, cu 56,4%. Procente de peste 50% au fost raportate și în Islanda (72,8%), Elveția (58,1%) și Norvegia (54,1%).
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
