Criza bugetară din Franţa! Respingerile succesive ale bugetului pe 2026 marchează un moment de cotitură
Adunarea Naţională a provocat un șoc politic major în noaptea de 21 spre 22 noiembrie, respingând cu o largă majoritate partea privind veniturile din proiectul bugetului de stat pentru 2026.
Doar un deputat din grupul centrist LIOT a votat „pentru”, în timp ce 404 au votat „împotrivă” și 84 s-au abţinut — o situaţie fără precedent în istoria celei de-a V-a Republici.
Un context politic instabil și un buget marcat de austeritate
După alegerile legislative anticipate, Franţa se confruntă cu o Adunare Naţională fără majoritate clară.
Guvernul condus de Sébastien Lecornu încearcă să treacă un buget care vizează reducerea deficitului public, într-un context de presiune din partea pieţelor, UE şi agenţiilor de rating.
Proiectul prevedea tăieri de cheltuieli, eventuale majorări de taxe şi reforme sensibile — elemente greu de negociat într-un parlament fragmentat.
De ce a fost respins bugetul
Votul împotrivă reuneşte motive diverse:
- Lipsa unei majorităţi stabile care să susţină un buget de austeritate.
- O opoziţie eterogenă, de la stânga radicală la dreapta populistă, care a respins măsurile propuse.
- Măsuri nepopulare, precum creșterea unor taxe şi tarife, care au generat reacţii dure.
- Constrângeri de calendar, ce riscau să lase Franţa fără buget la 1 ianuarie 2026.
Respingerile funcţionează ca o moţiune de neîncredere mascată, punând sub semnul întrebării autoritatea guvernului.
Consecințe imediate și opțiuni posibile
Proiectul merge acum la Senat, unde ar putea fi modificat, însă negocierile cu Adunarea rămân dificile.
Dacă bugetul nu este adoptat până la finalul anului, Franţa riscă să funcţioneze pe baza bugetului precedent sau printr-o lege temporară — o soluţie de avarie care ar afecta credibilitatea statului.
Situaţia deschide mai multe scenarii:
- Compromis în ultimul moment – adoptarea unui buget ajustat, dar slăbit politic.
- Prelungirea bugetului 2025, care ar limita capacitatea de acţiune a guvernului.
- Dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de alegeri anticipate, o opţiune riscantă pentru Emmanuel Macron.
- Căderea guvernului, dacă impasul se adânceşte.
Impactul asupra actorilor politici
Guvernul Lecornu este fragilizat, iar preşedintele Macron se confruntă cu o criză de guvernabilitate care afectează și imaginea Franţei în plan extern.
Opoziţia, deși a punctat politic, trebuie să ofere alternative credibile pentru a nu fi percepută doar ca obstructivă.
Respingerea bugetului pe 2026 nu este doar un incident parlamentar, ci semnul unei crize politice profunde. Capacitatea Franţei de a adopta un buget în timp util va determina dacă situaţia se stabilizează sau dacă țara intră într-o spirală de incertitudine politică și economică.
Rămâne de văzut dacă 2026 va debuta cu un buget aprobat sau cu soluții provizorii care ar confirma slăbiciunea actualului peisaj politic francez.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
