Radare fixe blocate! Un proiect vital pentru siguranța rutieră din România – rămâne doar pe hârtie. Deși autoritățile au anunțat încă din vară montarea a 400 de camere performante pe drumurile naționale și autostrăzi, astăzi nu există nici măcar o licitație lansată. Motivul? Lipsa banilor. Oficial, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) recunoaște că finanțarea, estimată la aproape 80 de milioane de lei fără TVA, nu a fost alocată.
Situația devine cu atât mai gravă cu cât România este printre puținele țări europene care nu au niciun radar fix funcțional. În prezent, Poliția Rutieră dispune doar de 1.186 de radare mobile, dintre care 700 montabile pe trepied și restul instalate pe autospeciale. Deși acestea au înregistrat peste 15.000 de abateri doar în primele patru luni din 2025, specialiștii atrag atenția că sistemul este departe de a fi suficient pentru a disciplina traficul și a reduce numărul accidentelor.
Radare fixe blocate în România! Promisiuni de 80 de milioane, dar zero camere pe drumuri!
În timp ce România bate pasul pe loc, Bulgaria ne dă o lecție. Vecinii de la sud au folosit camerele de taxare pentru a implementa radare fixe capabile să calculeze inclusiv viteza medie pe anumite tronsoane. Rezultatele au fost spectaculoase: în doar câteva ore de la pornirea sistemului, au fost depistate aproape 900 de încălcări, adică patru contravenții pe minut. Această eficiență s-a tradus imediat în sute de amenzi aplicate și, implicit, într-o scădere a vitezei medii pe șosele periculoase.
Radare fixe blocate în România!
În România, lucrurile stau exact invers. Din momentul lansării licitației – dacă aceasta ar fi pornită mâine – ar putea trece chiar și un an și jumătate până la montarea și conectarea efectivă a camerelor la sistemul național de monitorizare „e-Sigur”. Asta înseamnă că, realist, șoferii nu vor vedea radare fixe funcționale nici în 2026.
În tot acest timp, accidentele continuă să lovească zilnic. Statisticile Poliției arată că în prima jumătate a anului au fost aplicate peste 350.000 de sancțiuni pentru depășirea vitezei, iar aproape 33.000 de șoferi au rămas fără permis. Numărul ridicat confirmă că indisciplina la volan este una dintre cauzele majore ale tragediilor de pe drumurile românești.
Povestea acestor radare fixe blocate
De ce este blocat proiectul? Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, problema ține exclusiv de bani: „CNAIR nu poate lansa licitația de achiziție a celor 400 de camere de supraveghere în acest moment, deoarece nu a fost alocată finanțarea necesară. Procedura poate începe doar după ce sursa de finanțare este stabilită concret.” Inițial, proiectul trebuia să fie susținut din fonduri PNRR și de la bugetul de stat, dar până acum nu a fost găsită nicio soluție clară.
Între timp, șoferii continuă să circule pe șosele fără supraveghere automată, iar autoritățile rămân în urmă față de alte state europene care au implementat sisteme moderne și eficiente. Diferența este evidentă: acolo unde există radare fixe, viteza scade, accidentele se reduc și încrederea în siguranța rutieră crește.
Concluzia este amară: România a promis radare fixe, dar oferă doar promisiuni. Fără finanțare, fără licitație și fără termene clare, proiectul rămâne blocat, iar drumurile rămân la fel de periculoase. Până când autoritățile vor trece de la vorbe la fapte, șoferii continuă să fie singurii care plătesc prețul indisciplinei din trafic – uneori cu amenzi, alteori, din păcate, cu viața.
Creșterea siguranței rutiere
Camerele fixe montate pe drumurile naționale și autostrăzi reprezintă un instrument important pentru creșterea siguranței rutiere și pentru monitorizarea traficului. Prin înregistrarea vitezei autovehiculelor și a comportamentului participanților la trafic, aceste sisteme permit identificarea rapidă a abaterilor și aplicarea sancțiunilor, ceea ce contribuie la reducerea numărului de accidente cauzate de viteză excesivă.
Un alt beneficiu al camerelor fixe este prevenția: șoferii, știind că anumite sectoare sunt supravegheate, sunt mai atenți și respectă limitele legale de viteză. Aceasta duce la fluidizarea traficului și la diminuarea riscului de coliziuni grave. În plus, camerele fixe permit autorităților să colecteze date relevante despre fluxul de trafic, ceea ce facilitează luarea deciziilor pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere și gestionarea situațiilor de urgență.
De asemenea, sistemele de supraveghere fixe contribuie la eficiența poliției rutiere, deoarece reduc nevoia de radare mobile constante și permit alocarea resurselor umane către alte intervenții. În ansamblu, camerele fixe nu doar sancționează abaterile, ci au și un rol preventiv și strategic, sprijinind autoritățile în crearea unui mediu rutier mai sigur pentru toți participanții la trafic.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
