Marți, președintele Klaus Iohannis va promulga Legile Educației în cadrul unei ceremonii programate să aibă loc la Palatul Cotroceni. Ceremonia de semnare a decretelor de promulgare a legilor educației va avea loc marți la ora 17:00.
Pe data de 22 mai, Senatul a adoptat proiectele legilor referitoare la învățământul preuniversitar și superior, în calitate de for decizional. În legătură cu legile educației naționale, parlamentarii de la USR și Partidul Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională.
Cele două partide au adus argumente că au identificat mai multe prevederi neconstituționale în legile respective, dintre care cele mai grave se referă la limitarea dreptului la învățătură al copiilor și încălcarea principiului egalității în drepturi.
În legătură cu legea învățământului preuniversitar, argumentele de neconstituționalitate se concentrează pe limitarea accesului la educație în funcție de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor și discriminarea în procesul de admitere la liceu. Partidul USR a evidențiat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viața privată ale elevilor și profesorilor, în absența unor garanții legale privind utilizarea înregistrărilor video în școli, conform unui comunicat de presă emis de USR.
La data de 21 iunie, Curtea Constituțională a respins, prin vot unanim, sesizările depuse de Opoziție, considerându-le neîntemeiate. În aceeași zi, partidul USR a solicitat președintelui Klaus Iohannis să trimită înapoi în Parlament legile Educației pentru a corecta prevederile propuse de ministrul Educației, Ligia Deca, care sunt considerate discriminatoare pentru elevi, favorizează anumite universități și oferă protecție plagiatorilor.
Consiliul Național al Elevilor a exprimat critici față de Legea învățământului preuniversitar inclusă în pachetul legilor educației, transmitând președintelui Iohannis un studiu și recomandări referitoare la această lege.
Potrivit rezultatelor unei consultări realizate de Consiliul Național al Elevilor (CNE), peste 78% dintre elevi nu susțin un examen separat de Evaluarea Națională pentru admiterea la liceu, iar 69,5% dintre aceștia consideră că religia nu ar trebui să fie o materie opțională la examenul de bacalaureat. Consultarea a implicat peste 16.000 de elevi din întreaga țară.
De asemenea, conform consultării, 86,2% dintre elevi susțin introducerea unui termen-limită lunar pentru acordarea burselor școlare, astfel încât toți elevii din unitățile de învățământ preuniversitar din România să primească în mod egal plățile aferente burselor școlare.
Conform CNE, 69,5% dintre elevi sunt de părere că religia nu ar trebui să fie introdusă ca materie opțională la Examenul de Bacalaureat, în timp ce 14,8% consideră că ar trebui evaluată materia de Istoria Religiilor. Aceste rezultate confirmă poziția CNE încă de la momentul în care a fost propus acest amendament.
Potrivit consultării, 54,9% dintre cei intervievați consideră că elevii ar trebui să participe obligatoriu la ore de consiliere psihologică, fără a fi necesar acordul părinților, în scopul reducerii cazurilor de violență în școli. De asemenea, 63,2% dintre elevi consideră că diversitatea nu este suficient promovată în sălile de clasă, semnalând astfel existența segregării în mediul școlar. În plus, 87,6% dintre respondenți consideră că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate în alegerea disciplinelor de studiu, permițându-le astfel să aleagă materii în concordanță cu orientarea lor profesională individuală.
Şi studenţii au protestate faţă de prevederi din legea învăţământului universitar, acuzând lipsa de transparenţă din timpul dezbaterilor parlamentare.