Cancerul pulmonar reprezintă una dintre cele mai comune cauze de deces cauzate de cancer, cu o pondere de 18,2%. Deși este tradițional asociat cu fumatul, este surprinzător faptul că între 15 și 20% din cazurile noi de cancer pulmonar sunt diagnosticate la persoane care nu au fumat niciodată. Mulți dintre acești pacienți au vârste cuprinse între 40 și 50 de ani!
Creșterea alarmantă a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este probabil legată de expunerea îndelungată și intensă la gazul radioactiv numit radon. Acest gaz, incolor și fără miros, se eliberează prin descompunerea materialelor radioactive găsite în mod natural în solul din întreaga lume. Radonul poate pătrunde în locuințe prin crăpăturile din podele, pereți și fundație. Odată ce se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate gravă. Inhalarea acestuia poate crește riscul de cancer pulmonar.
Radonul poate persista și se poate acumula în casă și în plămâni fără să fie detectat în lipsa unui test specializat.
Un studiu publicat de cercetătorii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în 2009 a indicat că radonul este cauza principală a 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din întreaga lume.
Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului (IARC) îl clasifică pe radon ca fiind principalul agent cancerigen de mediu pentru populație. Organizația Mondială a Sănătății a identificat, de asemenea, radonul ca fiind principala cauză a cancerului pulmonar la nefumători și a doua cauză de risc pentru fumători. Se estimează că radonul contribuie la între 3% și 14% din toate cazurile de cancer pulmonar dintr-o țară, în funcție de nivelul mediu național de radon și de prevalența fumatului. Combinarea expunerii la radon și fumat este extrem de nocivă pentru plămâni.
În Statele Unite, Agenția pentru Protecția Mediului recomandă testarea periodică a nivelului de radon și implementarea măsurilor corective pentru a reduce expunerea în locuințe.
Un nou sondaj realizat pentru Centrul de Cancer al Universității de Stat din Ohio arată că 75% dintre americani nu și-au testat locuințele pentru radon, iar peste jumătate nu sunt îngrijorați de expunerea la radon în locuințele, comunitatea sau școlile lor.
Este esențial să se conștientizeze riscurile asociate expunerii la radon și să se ia măsuri pentru reducerea acestora. Testele pentru detectarea radonului sunt relativ simple, iar acțiunile pentru reducerea expunerii includ instalarea unui sistem de evacuare a radonului în exteriorul casei și măsuri de aerisire adecvată a subsolului. Aceste măsuri pot contribui la reducerea riscului de cancer pulmonar asociat cu expunerea la radon.
Este important să se sublinieze că cancerul pulmonar afectează nu doar fumătorii, ci și nefumătorii. Simptomele cancerului pulmonar, cum ar fi tusea persistentă și dificultățile de respirație, ar trebui luate în serios, iar persoanele care prezintă aceste simptome ar trebui să solicite consult medical.
În concluzie, conștientizarea riscurilor asociate expunerii la radon și adoptarea unor măsuri preventive pot contribui la protejarea sănătății plămânilor și la reducerea incidenței cancerului pulmonar.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un nivel de radon de 100 Bq/m³ (Bequerel este o unitate de măsură a radioactivității) pentru a reduce potențialele efecte dăunătoare, în timp ce nivelul mediu de referință stabilit la nivel național este de 300 Bq/m³.
Conform Agenției Internaționale de Studiu al Cancerului, fiecare creștere de 100 Bq/m³ în concentrația de radon crește riscul de cancer pulmonar cu 16%.
Nivelurile de radon din aerul exterior sunt în general de aproximativ 0,4 Bq/m³, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la aproximativ 1,3 Bq/m³. Se recomandă ca nivelurile de radon din interior să nu depășească nivelurile din aerul exterior.
Media europeană este de 98 Bq/m³; în România, în județele menționate și în zonele cu exploatări miniere, media la nivelul solului este de aproximativ 176 Bq/m³, iar în 11% dintre localitățile unde s-au efectuat teste la nivelul solului, nivelul depășește 300 Bq/m³, ceea ce plasează țara noastră la un nivel de risc ridicat și foarte ridicat.
Asociația Europeană a Radonului (ERA), care își propune să servească interesele comunității europene a radonului și să contribuie la reducerea impactului expunerii la radon asupra sănătății în Europa, organizează la Viena, între 14 și 19 aprilie, conferința Uniunii Europene de Geoștiințe (EGU 2024), cu tema: „Radioactivitatea în mediu: oportunități pentru geoștiințe și implicații pentru sănătatea umană.”
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews