Populaţia României, după domiciliu, era de aproape 21,7 milioane de persoane, la 1 iulie 2025, în scădere cu 0,5% comparativ cu 1 iulie 2024. Cea mai mare pondere în totalul populaţiei, 8,6%, o deţin cei de 45 – 49 de ani, relevă datele INS, potrivit cărora procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, prin creşterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) şi prin scăderea, cu 0,3 puncte procentuale, a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).
România continuă să piardă populație, iar datele recente publicate de Institutul Național de Statistică arată o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică. La 1 iulie 2025, țara avea 21.671.500 de locuitori cu domiciliul în România, cu aproximativ 100.000 mai puțini decât în anul precedent.
Populația urbană scade, cea rurală stagnează
Conform raportului INS, populația urbană reprezenta 55,3% din total, fiind în scădere cu 1% față de 2024, în timp ce populația rurală, de 9,67 milioane de persoane, a crescut ușor, cu 0,1%. Orașele pierd locuitori constant, în timp ce satele îmbătrânesc, dar își mențin populația prin migrația internă a vârstnicilor și a persoanelor retrase din activitate.
Femeile continuă să fie majoritare: 11,1 milioane față de 10,56 milioane bărbați. Totuși, ambele categorii au înregistrat scăderi semnificative – peste 51.000 de femei și peste 55.000 de bărbați mai puțin decât în 2024.
România îmbătrânește rapid
Fenomenul de îmbătrânire demografică este în plină expansiune. La 1 iulie 2025, numărul persoanelor vârstnice (peste 65 de ani) a depășit 4 milioane, fiind cu 35,4% mai mare decât numărul copiilor și adolescenților sub 14 ani (aproximativ 3 milioane).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 135,4 persoane vârstnice la 100 de tineri, față de 130,2 în anul anterior. Vârsta medie a populației a ajuns la 43,1 ani, în creștere cu 0,4 ani, iar vârsta mediană – care împarte populația în două părți egale – este acum de 44 de ani.
Generația de mijloc domină populația activă
Cea mai numeroasă categorie de vârstă din România este cea cuprinsă între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din totalul populației. În rândul bărbaților, această grupă ajunge la 9%, iar în rândul femeilor, la 8,3%.
În schimb, copiii mici sunt tot mai puțini: grupa de 0-4 ani reprezintă doar 4% din populație, în timp ce grupele de 5-9 ani și 10-14 ani ating 5% și, respectiv, 4,8%. Aceste date confirmă scăderea natalității și îmbătrânirea continuă a generațiilor.
Populația activă, sub presiune
Declinul demografic accentuează dezechilibrul dintre populația activă și cea dependentă (vârstnici și tineri). România riscă, în următorul deceniu, să se confrunte cu o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii și de sănătate, în timp ce forța de muncă se diminuează constant.
Migrația externă rămâne unul dintre principalele motive ale scăderii populației. Sute de mii de români de vârstă activă continuă să se stabilească în alte state europene, în căutarea unor condiții mai bune de trai și de muncă, lăsând în urmă o populație îmbătrânită și tot mai dependentă de asistență socială.
Tendințe alarmante pentru viitor
Specialiștii INS avertizează că, fără o creștere semnificativă a natalității și fără măsuri de stimulare a revenirii românilor din diaspora, populația țării va continua să scadă. Scenariile demografice estimează că până în 2050 România ar putea ajunge la doar 18 milioane de locuitori, iar populația activă va fi cu peste o treime mai mică decât în prezent.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
