Mersul cu Plugușorul este una dintre cele mai vechi și îndrăgite tradiții românești, păstrată cu sfințenie în satele și orașele din întreaga țară. Practicat în Ajunul Anului Nou, obiceiul simbolizează speranța pentru un an plin de belșug și prosperitate.
Originea Plugușorului
Această tradiție își are rădăcinile în rituri agrare străvechi, fiind practicată încă din perioada precreștină pe teritoriul actual al României. Plugușorul era un ritual menit să invoce fertilitatea pământului și recolte bogate pentru anul ce urma. De-a lungul timpului, obiceiul s-a îmbogățit cu influențe creștine, devenind o formă de urare specifică sărbătorilor de iarnă.
Cum se desfășoară obiceiul
Cetele de colindători, de obicei tineri sau copii, merg din casă în casă pentru a recita versuri ritmate, acompaniate de sunetele clopoțeilor, biciurilor sau chiar ale plugului simbolic tras de boi. Urările sunt dedicate gazdelor, dorindu-le sănătate, belșug și un an nou rodnic.
Textul Plugușorului include referiri la muncile agricole, cum ar fi aratul, semănatul și secerișul, iar colindătorii folosesc adesea recuzită tradițională, precum pluguri împodobite și traiste pline cu grâne sau semințe.
Tradiția modernă
Astăzi, Plugușorul este practicat în special în mediul rural, dar și în orașe, unde copiii mențin viu acest obicei. În unele zone, urătorii primesc bani, dulciuri sau fructe drept răsplată pentru urările lor. În alte regiuni, obiceiul este acompaniat de dansuri și cântece tradiționale.
Plugușorul nu este doar o simplă urare de Anul Nou, ci un simbol al continuității culturale românești, amintind de legătura profundă dintre oameni și pământul pe care îl muncesc. Tradiția reflectă atât spiritul comunitar al sărbătorilor de iarnă, cât și speranța unui nou început.
Astfel, mersul cu Plugușorul rămâne o punte între generații, păstrând vie o moștenire care a traversat secole de istorie.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews