„Soluțiile de avarie” ale Guvernului în criza carburanților și impactul lor limitat de 5% la pompă
În timp ce Guvernul României pregătește cadrul legal pentru declararea stării de criză pe piața petrolieră, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că acest pachet de măsuri reprezintă mai degrabă o „cosmetizare” a prețurilor decât o soluție structurală. Impactul estimat în prețul final la pompă va fi unul nesemnificativ, cifrându-se la maximum 40-50 de bani pe litru, în timp ce riscurile de distorsionare a pieței libere rămân majore.
Principalul obiectiv al declarării situației de criză este blocarea exporturilor de benzină și motorină, o mișcare menită să prevină penuria internă într-un context în care marii jucători, precum OMV Petrom sau Rompetrol, își gestionează în mod obișnuit stocurile la nivel european pentru a acoperi deficitele din diverse regiuni.
Totuși, această strategie se lovește de realitatea dură a capacității de producție naționale; cu rafinăriile Rompetrol și Lukoil închise și cea a OMV Petrom funcționând doar parțial, România se află în imposibilitatea tehnică de a procesa suficient petrol ieftin din rezerve pentru a genera o scădere vizibilă a prețurilor.
O altă vulnerabilitate a planului guvernamental este reprezentată de plafonarea marjei comerciale, măsură care, deși este prezentată drept un ajutor social, tinde să avantajeze giganții petrolieri în detrimentul benzinăriilor mici. Marii jucători dispun de forța financiară necesară pentru a absorbi profiturile reduse pe termen scurt, în timp ce operatorii independenți, lipsiți de „mușchi financiari”, riscă falimentul, lăsând astfel piața la discreția unor monopoluri periculoase.
Această intervenție riscă să creeze un dezechilibru pe termen lung, fără a oferi o ușurare reală consumatorului final, care rămâne captiv între scumpirile globale și ineficiența procesării locale.
Mai mult, analistul atrage atenția asupra unui paradox economic ce va anula rapid orice economie infimă făcută la pompă: neglijarea prețului gazelor pentru agenții economici în pragul liberalizării pieței de la 1 aprilie.
Chiar dacă facturile casnice vor rămâne plafonate, firmele vor fi nevoite să plătească tarife cu până la 60% mai mari, costuri care se vor regăsi imediat în prețul fiecărui produs, de la medicamente la bunurile de uz casnic. Această dinamică, descrisă metaforic ca „efectul de bumerang”, va genera o inflație generalizată care va goli buzunarele românilor mai repede decât ar putea să le umple ieftinirea carburantului.
În final, strategia statului pare să fie una de așteptare: cetățenii plătesc prețuri mari pentru ca bugetul public să colecteze taxe suplimentare, din care ulterior să se finanțeze compensări parțiale. Această abordare trădează o criză bugetară profundă, în care Guvernul nu își mai permite nici măcar o măsură de sprijin direct de 50 de bani, similară celei din 2022.
Mai multe știri pe republikanews.ro
