Înregistrarea făcută miercuri, 21 septembrie, la ședința AGA a CSM Ploiești a oripilat lumea sportului și nu numai. Zeci de telefoane și sute de email-uri și mesaje au arătat că fenomenul sportiv, așa debil cum a rămas în urma deciziilor cu iz politic, încă trăiește și, mai mult decât atât, vrea să se însănătoșească! O dovedesc următoarele reacții ale sportivilor și conducătorilor din fenomen:
Daciana Balaban Curtean (handbalistă): “Din păcate, noi suntem doar niște pioni! Soarta sportului din acest oraș se hotărăște printre hohote de râs! Se observă că toate deciziile se iau ca la piață, în urma unor trocuri. Situația este la limită, handbalul nu are nicio șansă la nivelul mare fără jucătoare de reală valoare! Copilele astea, care-mi sunt foarte dragi, nu pot mai mult, indiferent dacă vor din suflet să învingă! Nu se poate, fizic! Echipa va retrograda și nu va mai veni nicio jucătoare valoroasă! Soluția imediată este să se dea telefon imediat după sârboaice, să le dea banii datorați, mai sunt și eu, mai este și Ifrim plus câteva junioare, în iarnă mai aducem două-trei și rămânem în prima ligă, reușim să băgăm sub noi Galațiul și Deva și scăpăm și de baraj! Iar la vară completezi și ai echipă mare, din nou! Firește, discuția este doar în contextul în care se și dorește acest lucru! Eu vineri devin liberă de contract. Dacă se revine asupra deciziei și se rezolvă problema în aceste zile eu îmi retrag cererea de reziliere și continui fără nicio problemă. Este păcat că s-a ajuns până aici, că s-a distrus o echipă mare! Nu-mi vine să cred nici acum, totul este ca întru-un vis urât!”
Titi Tudor (antrenor de box): “Vai de noi! Am ajuns la limita de jos, suntem la cheremul unor traficanți de visuri! Muncim degeaba, vrem să facem rezultate și să producem bucurie pentru orșul ăsta și iată ce primim în schimb: ironii și râsete! Să știți că de noi râdeau, de noi, proștii de ploieșteni care i-am pus în fruntea orașului! Suntem vai de mama noastră!”
Cătălin Burlacu (baschetbalist, reacție pe Facebook): “Este poate mai evident decât oricând că baschetul stătea în calea fericirii politicului, al intereselor de fapt, după cum limpede se poate vedea după toate înregistrările apărute pe net după ședinta CA. Se vede clar că acești oameni nu numai că se simt eliberați atunci când rostesc prohodul baschetului, ba mai mult, sunt chiar fericiți! Spun asta ascultând tonalitatea apăsată cu care se rostesc acele fraze în care apar cuvinte macabre! Stau siderat și mă gândesc unde și cu ce am greșit oare!? În aceste clipe am foarte multe întrebări fără răspuns: oare am greșit eu că oamenii mă împingeau să facem echipă să promovam!? Oare am greșit eu că am luptat să aduc și să organizez la Ploiești turneul final de promovare!? Oare am greșit eu invitând o mulțime de prieteni de valoare pentru a da amploare și sonor evenimentului!? Oare am greșit eu că am terminat pe locul1? Că am alcătuit, și la dorința lor, o echipa de Ligă Națională care să poată câștiga Cupa României și să se claseze între primele 4!? Că ei, TOȚI, se simt mici în fața Nicoletei!? Că eu as le-aș fi oferit orice variantă de a participa în liga națională, pe orice fel de buget sau Bugețel!? Dar nu, când fugi și vrei să eviți nu se poate așeza nimic pe lumea asta! Așadar, domnilor, dați-mi voie să vă exprim ce simt acum și cum trăiesc de câteva zile, poate o să înțelegeți ceva într-o bună zi: mă simt un om trădat din toate punctele de vedere, în orașul în care am ales să fac și am făcut marea performanță alături de niște oameni care au înteles și simțit baschetul! Aici nu sunteți voi, cei care vreți mereu să aveți un mic circ pentru că voi nu percepeți esența în dauna unei continuități pe care am avut-o cu palmele întinse în altă parte! Simt că am ales cu inima, prostește de altfel, și am pierdut enorm în acest final. Simt că am fost păcălit, mințit, folosit și în cele din urmă aruncat pe ușa din dos în fața întregii suflări baschetbalistice din România și, atenție, nu numai! Am și o întrebare: oare în opinia dumneavoastră meritam vreodată o astfel de retragere, un astfel de dineu plin de bunătăți amărui cu băuturi menite să-ți strepezeasca sufletul!? Personal nu v-am greșit cu nimic, ba, mai mult, v-am ajutat cum v-au ajutat toți cetățenii cu votul lor! Așa ați știut să dați înapoi, atât ați putut, atât ați făcut… Este mare lucru, mă înclin și voi rămâne veșnic recunoscător doar familiei mele care mă înțelege, suportă și participă la dialog deschis, desigur nefiind deloc ușor a răspunde la întrebări precum de ce, de unde, încotro, oare? PS: sper ca nu cumva să mă mai caute nimeni din cei care vor imagine, voturi, baie de mulțime și altele de acest gen, neavînd nevoie nici de scuzele și compasiunea lor! Suntem bărbați și ne asumăm! Sau așa ar trebui să stea lucrurile?”