Magistraţii resping ultima variantă propusă de Guvern potrivit căreia pensiile lor viitoare ar fi de 70% din salariul net. Vicepreşedintele Claudiu Sandu afirmă că magistraţii au cerut ca pensia să fie de 65 % din brut, „ca toate celelalte categorii de funcţionari care au pensii de serviciu”, adică „se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. Sandu a recunoscut că pensiile celor ieşiţi la 48 de ani sunt uriaşe şi reclamă nerespectarea principiului echitabilităţii, în cazul magistraţilor încă în activitate. Despre avizul cerut CSM pe proiect, Sandu spune că i se pare „o chestiune neserioasă” ca Guvernul să îl vrea urgent, în condiţiile în care Consiliul nu l-a primit încă. Despre pierderea banilor de către România, în cazul în care se depăşeşte termenul de 28 noiembrie, Sandu a spus că este „o chestiune care nu e adevărată” şi că politicienii „mint”, pentru că CE vizează pensiile în plată, mai mari ca salariul, şi nu pe cele viitoare.
Pensiile magistraților revin în centrul dezbaterilor, după ce vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat public varianta trimisă de Guvern privind cuantumul pensiilor viitoare. În timp ce Executivul propune ca acestea să fie calculate la 70% din salariul net, magistrații cer menținerea principiului aplicat altor categorii cu pensii de serviciu: 65% din salariul brut, echivalentul a aproximativ 85% după impozitare, potrivit explicațiilor lui Sandu. Discuțiile aprinse dintre cele două părți se intersectează cu presiunea termenului din PNRR, 28 noiembrie, termen despre care magistrații afirmă că este vehiculat în mod „fals” de politicieni.
- Pensiile magistraților și disputa privind procentul de calcul
- Argumentele privind echitabilitatea și pensiile foarte mari din sistem
- Critici privind avizul CSM și graba Guvernului
- Contestații privind termenul-limită din PNRR și acuzații la adresa politicienilor
- Principiile europene invocate în privința statutului magistraților
- Reacțiile politice și poziția coaliției de guvernare
- Tensiuni crescânde între magistrați și factorul politic
- Pașii următori și incertitudinile privind forma finală a proiectului
Pensiile magistraților și disputa privind procentul de calcul
Tema principală a discuțiilor este cuantumul pensiilor magistraților din generațiile viitoare. Potrivit declarațiilor lui Claudiu Sandu, Guvernul insistă asupra formulei de 70% din ultimul salariu net, însă magistrații consideră acest procent insuficient și nealiniat la principiile de echitate. Ei susțin că modelul corect este cel aplicat altor categorii profesionale cu pensii de serviciu, unde baza de calcul este de 65% din salariul brut.
Sandu explică faptul că această formulă ar duce, în practică, la o pensie de aproximativ 85% din venitul net, valoare considerată adecvată pentru a asigura independența financiară și stabilitatea în profesie. De altfel, vicepreședintele CSM afirmă că reducerea pensiilor viitoare la 70% din net ar duce, după impozitare și aplicarea CASS, la o pensie reală de aproximativ 50% din ultimul venit, valoare care, în opinia sa, contravine principiilor europene privind statutul magistratului.
Argumentele privind echitabilitatea și pensiile foarte mari din sistem
Discuțiile nu ocolesc subiectul sensibil al pensiilor extrem de mari ale unor magistrați retrași la vârste foarte mici, uneori în jur de 48 de ani. Sandu recunoaște că aceste pensii sunt „uriașe”, însă subliniază că proiectele de reformă trebuie să trateze unitar toate categoriile de beneficiari. A acuza actualii magistrați din sistem, care vor ieși la pensie la 65 de ani, în timp ce pensiile ieșite din plată rămân neatinse, reprezintă, în opinia sa, o încălcare a principiului echitabilității.
Vicepreședintele CSM avertizează că, în forma propusă, reforma ar pune presiune doar pe generațiile active, fără să corecteze dezechilibrele cauzate de pensiile deja stabilite, mult mai mari decât salariile din sistem. El susține că aceste diferențe masive creează nedreptăți și riscă să alimenteze tensiuni în rândul magistraților care vor rămâne în activitate mulți ani, până la vârsta standard de pensionare.
Critici privind avizul CSM și graba Guvernului
O altă temă care a aprins spiritele este solicitarea Guvernului ca CSM să emită avizul asupra proiectului într-un timp foarte scurt. Sandu atrage atenția că, în momentul declarațiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii nu primise încă proiectul oficial pentru analiză. Așadar, pretenția de a aviza urgent un document care nu a ajuns încă la instituție este, în opinia sa, „neserioasă”.
Vicepreședintele CSM adaugă că, deși instituția este dispusă la eforturi pentru a respecta termenele, nu este realist să se acorde un aviz în doar câteva zile, având în vedere complexitatea proiectului și necesitatea consultării magistraților din sistem.
Contestații privind termenul-limită din PNRR și acuzații la adresa politicienilor
Una dintre afirmațiile cele mai dure ale lui Claudiu Sandu privește termenul de 28 noiembrie, invocat insistent de politicieni ca limită pentru adoptarea reformei pensiilor speciale. El susține că această informație este falsă și că legătura cu PNRR se referă exclusiv la pensiile în plată, nu la viitoarele pensii ale magistraților.
Potrivit acestuia, unica cerință reală a Comisiei Europene este aducerea pensiilor aflate deja în plată sub nivelul salariilor din sistem, prin măsuri precum supraimpozitarea. La întâlnirea de la Cotroceni, spune Sandu, reprezentanții magistraților au predat membrilor coaliției documente oficiale ale Comisiei Europene care stabilesc clar acest obiectiv. În aceste condiții, vicepreședintele CSM afirmă că politicienii „mint” atunci când condiționează adoptarea rapidă a proiectului de data de 28 noiembrie.
Principiile europene invocate în privința statutului magistraților
O parte importantă a argumentației lui Sandu se referă la practica europeană privind statutul judecătorului și procurorului. Vicepreședintele CSM afirmă că atât Curtea Constituțională a României, cât și Curtea Europeană de Justiție au dezvoltat o jurisprudență consistentă conform căreia pensia magistratului trebuie să fie „cât mai apropiată de ultimul venit în plată”. Scopul acestui principiu este asigurarea independenței financiare și evitarea situațiilor în care magistrații ar putea fi tentați să accepte alte oferte sau influențe în timpul carierei.
El susține că propunerea Guvernului, care ar duce la pensii nete reduse la aproximativ jumătate din ultimul salariu, contravine direct acestor principii și riscă să afecteze stabilitatea sistemului judiciar.
Reacțiile politice și poziția coaliției de guvernare
În paralel cu declarațiile lui Sandu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că în coaliția de guvernare s-a decis păstrarea cotei de 70% din ultimul salariu net pentru pensiile magistraților, așa cum fusese prevăzut și în legea respinsă de Curtea Constituțională. El a precizat că, în această săptămână, proiectul trebuie transmis CSM pentru avizare și că se poate negocia doar perioada de tranziție pentru atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani, existând deschidere pentru extinderea de la 10 la 15 ani.
Kelemen Hunor insistă că această ajustare ar demonstra disponibilitatea coaliției pentru compromis și ar contribui la menținerea echilibrului social.
Tensiuni crescânde între magistrați și factorul politic
Declarațiile lui Claudiu Sandu lasă să se întrevadă o tensiune accentuată între sistemul judiciar și guvern. Vicepreședintele CSM acuză Executivul de „ură” față de magistrați și susține că modul în care sunt comunicate public datele privind reformele riscă să afecteze grav percepția societății asupra profesiei.
În același timp, el avertizează că presiunile politice și declarațiile denigratoare pot slăbi stabilitatea sistemului judiciar, mai ales într-o perioadă în care magistrații sunt chemați să își asume responsabilități crescute într-un context legislativ și social complicat.
Pașii următori și incertitudinile privind forma finală a proiectului
În ciuda presiunilor externe, Sandu afirmă că proiectul trimis de Guvern nu a ajuns oficial la CSM și că instituția va analiza documentul abia după primirea sa. În funcție de complexitatea prevederilor, avizul ar putea fi emis săptămâna viitoare, însă chiar și așa acesta ar coincide cu data de 28 noiembrie, în timp ce Guvernul insistă asupra accelerării procedurilor.
În plus, vicepreședintele CSM subliniază că există riscuri de neconstituționalitate în actuala variantă a proiectului, iar aplicarea unor principii „de bun simț și responsabilitate” este singura soluție pentru obținerea unei reforme coerente și acceptate atât la nivel intern, cât și european.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
