Pensiile magistraților: Proiect de lege finalizat și în avizare

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor este gata şi se află pe circuitul de avizare, el arătând că, faţă de propunerea iniţială, se prevede un termen de tranziţie de 15 ani, faţă de 10 ani cât fusese în primul proiect. Premierul a mai spus că vor cere CSM să le emită un aviz într-un termen rezonabil, pentru a nu depăşi termenul dat de jalonul din PNRR, 28 noiembrie.

Pensiile magistraților se află într-un nou proces de reformă, după ce premierul Ilie Bolojan a confirmat că proiectul de lege a fost finalizat și trimis în circuitul de avizare. Documentul reprezintă una dintre cele mai importante condiții asumate de România în cadrul PNRR, iar adoptarea sa are un impact major atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra fondurilor europene de care depinde finanțarea reformelor.

Proiectul privind pensiile magistraților intră în procedura oficială de avizare

Premierul a explicat că proiectul va fi publicat în transparență decizională și transmis către Consiliul Superior al Magistraturii, instituție care trebuie să ofere un aviz esențial pentru continuarea procedurii. Deși acest aviz este consultativ, el face parte din calendarul tehnic necesar pentru ca Guvernul să poată declanșa angajarea răspunderii în Parlament.

Bolojan a subliniat că forma finală a proiectului vine după mai multe discuții directe cu reprezentanți ai magistraților, discuții care au influențat modificările introduse în document. Executivul își propune ca procesul de avizare să fie cât mai rapid, în limita legală, pentru a nu pierde termenul limită din PNRR.

Termenul de tranziție, motivul principal al modificării proiectului

Cea mai importantă schimbare apărută după consultările cu magistrații privește termenul de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Inițial, proiectul prevedea implementarea treptată pe parcursul a 10 ani. Magistrații au solicitat însă extinderea acestei perioade la 15 ani, argumentând că ritmul propus anterior ar afecta stabilitatea sistemului, ar putea genera valuri de pensionări și ar crea presiune suplimentară asupra instanțelor.

Guvernul a acceptat această solicitare, considerând că ajustarea nu afectează obiectivul general al reformei și că oferă un echilibru între cerințele europene și realitatea muncii din sistemul judiciar. Extinderea la 15 ani devine astfel una dintre prevederile centrale ale noului proiect.

Plafonarea pensiilor rămâne neschimbată

Premierul a reiterat faptul că plafonarea pensiilor magistraților la un maxim de 70% din ultimul salariu net rămâne în forma inițială a proiectului. Această măsură este considerată necesară pentru a reduce discrepanțele existente între pensiile speciale și cele obișnuite și pentru a crea o corelare mai clară între veniturile din perioada activă și cele de la pensionare.

Pe lângă această prevedere, documentul mai include două-trei ajustări tehnice minore, menite să clarifice anumite proceduri și să elimine eventuale necorelări legislative. Ele nu modifică însă substanțial arhitectura proiectului și nici obiectivele sale principale.

Guvernul cere CSM un aviz mai rapid pentru a respecta jalonul din PNRR

Conform deciziei Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii are la dispoziție 30 de zile pentru a emite avizul asupra proiectului de lege. Guvernul intenționează însă să solicite un aviz într-un termen mai scurt, având în vedere că modificările sunt limitate și că procesul trebuie finalizat înainte de 28 noiembrie, data-limită din PNRR.

Premierul a precizat că, indiferent dacă avizul va fi favorabil sau nefavorabil, Guvernul are nevoie ca acesta să fie transmis cât mai repede. În absența avizului, angajarea răspunderii nu poate fi declanșată, ceea ce ar duce automat la depășirea termenului european.

Riscul pierderii fondurilor europene planează asupra reformei

Unul dintre cele mai presante argumente prezentate de premier privește riscul real ca România să piardă fondurile aferente jalonului privind pensiile speciale dacă proiectul nu este adoptat în timp util. Suma în discuție este deja blocată până la implementarea reformei, iar depășirea termenului ar complica întreg calendarul PNRR.

Bolojan a făcut un apel la responsabilitate instituțională, subliniind că este nevoie de colaborare atât din partea Guvernului, cât și a instituțiilor judiciare pentru a evita o pierdere financiară majoră.

Impact asupra sistemului judiciar și a resurselor umane

Reforma pensiilor magistraților a generat numeroase discuții în interiorul sistemului, mai ales în contextul în care multe instanțe se confruntă deja cu deficit de personal. Extinderea perioadei de tranziție la 15 ani este văzută ca o măsură care poate preveni pensionările accelerate și poate asigura o stabilitate minimă în următorul deceniu.

Pe termen lung, proiectul are scopul de a corela beneficiile de pensionare cu principiile sustenabilității bugetare, menținând în același timp atractivitatea profesiei. Este de așteptat ca organizațiile profesionale să analizeze cu atenție forma finală a proiectului odată ce aceasta va fi publicată oficial.

Dimensiunea politică și economică a reformei

Dincolo de aspectele juridice, reforma pensiilor magistraților este un test pentru coaliția de guvernare, care trebuie să își asume împreună responsabilitatea pentru respectarea calendarului PNRR. Premierul a afirmat că toate prevederile proiectului au fost discutate și agreate în coaliție, ceea ce ar trebui să ofere stabilitate procesului politic.

Din punct de vedere economic, reforma urmărește reducerea presiunii exercitate de pensiile speciale asupra bugetului de stat și crearea unui sistem mai predictibil, cu reguli mai clare și costuri controlabile pe termen lung.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.