Pensiile magistraților revin cu surprize în noul proiect de lege

Guvernul anunţă, miercuri, că noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost publicat astăzi în procedură de transparenţă decizională şi arată că, având în vedere importanţa unui proces de legiferare rapid, îşi exprimă speranţa că procesul de avizare, inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, se va derula cu celeritate.

Pensiile magistraților revin oficial în dezbaterea publică, după ce Guvernul a anunțat publicarea noului proiect de lege în transparență decizională. Documentul, realizat în colaborare între Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, reprezintă una dintre cele mai așteptate reforme din cadrul angajamentelor asumate de România, iar Executivul își exprimă speranța că avizarea – inclusiv cea din partea CSM – se va derula rapid. În următoarele săptămâni, proiectul va parcurge etapele tehnice și politice necesare pentru adoptare, în contextul presiunilor legate de respectarea calendarului PNRR.

Pensiile magistraților: principalele schimbări introduse în proiectul de lege

Proiectul publicat introduce o nouă formulă de calcul, menită să clarifice și să restructureze sistemul pensiilor de serviciu din magistratură. Potrivit Guvernului, pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate. În același timp, cuantumul final nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă, limitare stabilită pentru a controla cheltuielile publice și pentru a evita discrepanțele semnificative între salariul în activitate și pensia rezultată.

Prin această formulă, Executivul urmărește o corelare mai strânsă între indemnizațiile efective și pensiile speciale, eliminând vârfurile rezultate din situații excepționale sau din ultimele luni de activitate. Măsura vine în contextul solicitărilor Comisiei Europene de a aduce sustenabilitate sistemului și de a armoniza pensiile speciale cu principiile bugetare și cu echitatea între diferitele categorii profesionale.

Perioada de tranziție până la pensionarea la 65 de ani

Una dintre noutățile importante este stabilirea unui interval de tranziție de 15 ani pentru creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani. Aceasta va începe la 1 ianuarie 2026 și va fi implementată gradual, astfel încât magistrații aflați încă în activitate să nu resimtă brusc efectele schimbării.

Guvernul precizează că noua regulă se corelează cu angajamentele asumate de România în raport cu partenerii europeni și răspunde discuțiilor purtate în ultimele luni cu reprezentanții sistemului judiciar. Extinderea perioadei de tranziție oferă o predictibilitate mai mare și permite sistemului să se adapteze fără presiuni suplimentare asupra magistraturii sau asupra calendarului de pensionare al profesioniștilor din domeniu.

Ajustarea vechimii necesare pentru pensionare

În proiect se menține pragul de minimum 25 de ani de activitate necesari pentru a beneficia de pensia de serviciu, însă se clarifică și perioada care poate fi asimilată altor activități juridice. Guvernul stabilește că maximum 10 ani din această vechime pot proveni din alte domenii juridice, oferind astfel o flexibilitate controlată și evitând extinderea excesivă a perioadelor asimilate.

Această precizare este importantă pentru uniformizarea practicilor existente, pentru eliminarea interpretărilor care au generat discrepanțe și pentru a încuraja carierele desfășurate preponderent în sistemul judiciar.

Guvernul mizează pe un proces rapid de avizare

Executivul insistă asupra necesității unui proces accelerat de avizare. Publicarea proiectului în transparență decizională reprezintă doar primul pas, urmând ca documentul să fie transmis instituțiilor abilitate, inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii, pentru aviz.

Guvernul subliniază că, având în vedere importanța reformei și urgența respectării calendarului PNRR, toate instituțiile implicate sunt încurajate să ofere un punct de vedere într-un termen cât mai scurt. CSM are un rol esențial, avizul său fiind necesar înainte ca proiectul să intre în fazele decisive ale procesului legislativ.

Executivul speră că, dat fiind caracterul tehnic și structurat al modificărilor, procesul de analiză nu va întârzia adoptarea actului normativ. În paralel, Guvernul încearcă să mențină un ritm accelerat al reformelor din domeniul pensiilor speciale, considerate de Comisia Europeană un jalon critic pentru aprobarea următoarelor tranșe de plată din PNRR.

De ce este important proiectul pentru agenda României

Reforma pensiilor magistraților este unul dintre cele mai sensibile subiecte ale perioadei. De la discuțiile privind sustenabilitatea bugetară și până la cerințele impuse de PNRR, proiectul trebuie să echilibreze interesele sistemului judiciar cu angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.

Pentru România, adoptarea rapidă a acestui act normativ înseamnă consolidarea credibilității în fața partenerilor externi, menținerea calendarului de finanțare europeană și avansarea în reformele care vizează modernizarea administrației publice. În același timp, proiectul încearcă să mențină un echilibru între protejarea statutului magistraților și adaptarea la nevoile economice actuale.

Pașii următori în legiferarea noii forme a pensiilor magistraților

După etapa de transparență decizională, proiectul va intra în analiză la nivelul ministerelor avizatoare, apoi va fi transmis pentru aviz CSM. Ulterior, Guvernul îl poate adopta și îl poate trimite Parlamentului sau își poate angaja răspunderea asupra acestuia, în funcție de urgența contextului.

Procesul depinde în mare parte de ritmul avizelor și de armonizarea punctelor de vedere din interiorul coaliției. În următoarele zile, se așteaptă reacții atât din partea magistraților, cât și din partea actorilor politici implicați în discuțiile despre reforma sistemului.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.