Sursă foto: Depositphotos.com

Uniunea Europeană (UE) a implementat Acordul de Achiziții Comune (Joint Procurement Agreement – JPA) încă din 2014, ca răspuns la necesitatea de a efectua achiziții comune pentru mai multe țări interesate, cu scopul de a obține prețuri mai avantajoase.

Această inițiativă a luat naștere în urma pandemiei de gripă porcină H1N1 din 2009-2010. În prezent, 36 de state membre ale UE și state asociate sunt parte a acestui acord, care și-a dovedit utilitatea, în special în timpul pandemiei de Covid-19, conform unui articol publicat de Politico.

La doar două săptămâni după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a oficializat pandemia de Covid-19, Comisia Europeană a inițiat patru licitații în cadrul structurii contractuale a JPA, pentru achiziționarea de ventilatoare pulmonare, kit-uri de testare și materiale sanitare.

În total, milioane de doze de medicamente și echipamente medicale au fost achiziționate de la începutul pandemiei. De exemplu, în noiembrie 2022, Comisia Europeană a reușit să obțină 3,5 milioane de doze de nirmatrelvir/ritonavir, un medicament folosit pentru tratarea pacienților cu risc crescut de dezvoltare a formelor severe de boală.

În iulie 2022, UE a încheiat un acord pentru furnizarea a 2,25 milioane de fiole de remdesivir, extinzând astfel un acord semnat în faza inițială a pandemiei.

Prin intermediul JPA, s-a dovedit că este posibil să se asigure accesul țărilor membre la vaccinuri și tratamente pentru Covid-19 la prețuri rezonabile și în mod echitabil.

Unul dintre avantajele majore ale JPA este simplicitatea sa de funcționare. Fiecare stat membru are opțiunea de a participa sau nu la un anumit contract pentru un produs specific.

După ce statele membre se înscriu pentru un contract, acesta este scos la licitație de către Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în Domeniul Sănătății din UE, iar compania câștigătoare se angajează să furnizeze o cantitate specificată din produs către țările participante la contract.

România, care a aderat la JPA încă din septembrie 2014, a beneficiat și ea de acest acord.

Europarlamentarul Cristian Buşoi a subliniat: „Analizând retrospectiv, JPA a fost, cel mai probabil, instrumentul potrivit la momentul potrivit pentru a face față vârfului pandemiei în România. (…) Mecanisme de răspuns în caz de urgență precum JPA întăresc solidaritatea și încrederea în rândul statelor membre ale UE atunci când apar provocări complexe în materie de sănătate.”

Totuși, există anumite preocupări cu privire la astfel de acorduri de achiziții comune, precum problemele legate de lanțurile de aprovizionare, care pot duce la o concentrare a pieței și la crize de aprovizionare în alte regiuni. De asemenea, diferențele în reglementările dintre statele participante reprezintă o altă provocare. Cu toate acestea, experții consideră că aceste probleme pot fi abordate pe măsură ce JPA se dezvoltă.

În concluzie, JPA a dovedit că poate ajuta țările membre ale UE să reacționeze rapid și flexibil în fața crizelor majore, dar există în continuare oportunitate de îmbunătățire a acestui mecanism. Directorul general al Institutului pentru Cercetare și Tehnologie Farmaceutică din Grecia, Ioannis Sotiriou, a subliniat: „Fără îndoială, JPA ne-a oferit un mecanism esențial în perioada pandemiei.”

În acest fel, JPA a stimulat cooperarea și solidaritatea între statele membre ale UE în perioade de criză, reducând fragmentarea.

Sursă: 360medical.ro

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *