ORBANIZAREA ROMÂNIEI ȘI LEGILE SECURITĂȚII – de Cristian Felea

“În România, democrația pare că apune înainte de a fi ajuns la zenit. Profitând de contextul geopolitic tensionat agravat de invazia Ucrainei de către Rusia, serviciile de informații românești testează reacția opiniei publice lăsând să circule știri – provenite din surse parlamentare – privind iminența aprobării unui pachet de legi privind siguranța națională. (…) Iar informațiile făcute publice trimit către un model putinist de organizare, cu servicii de informații ieșite complet de sub supravegherea parlamentară și dispunând de puteri sporite care ar face trecerea către o fază post-democratică de control social și politic. Așa cum s-a întâmplat în Ungaria lui Viktor Orban, care a aplicat cu rigurozitate principiile putiniste de guvernare în inima Europei.”

Cristian Pârvulescu (bursa.ro)

“GLOBSEC”, un think tank slovac independent, cu sediul la Bratislava, a dat recent publicității raportul “Trenduri, 2022 – Europa Centrală și de Est față în față cu războiul din Ucraina” (globsec.org/GLOBSEC-Trends-2022) și, cu privire la România, a rezumat astfel ultimele tendințele pe care le-a remarcat în cazul țării noastre:

“România este singura țară din regiune în care susținerea pentru orientarea geopolitică occidentală a scăzut, de la 43% la 27% în ultimul an; 12% dintre chestionați sunt indeciși cu privire la cum anume ar trebui să se poziționeze țara din punct de vedere geopolitic.“

Cum îl vedem pe Putin? 16% dintre români îl văd într-un mod pozitiv. Sursa: globsec.org

“Un procent alarmant, de 22% dintre respondenți, cred că Rusia are dreptul să invadeze Ucraina și 26% cred că responsabilitatea îi aparține de fapt Occidentului în declanșarea războiului, pentru că a provocat Rusia. România este singura țară din zonă unde satisfacția față de regimul democratic a scăzut în ultimul an, de la 30% la 23%.

Deschiderea către un tip de lider autoritar este în România de 60%, cea mai mare din regiune. Cât privește amenințările de securitate care îi preocupă pe români, cei mai mulți se îndoiesc de amenințarea din partea Chinei – 73%, ceea ce reprezintă o creștere de 37% față de 2020.“

Un sondaj CURS, publicat în luna mai ac., vine să completeze imaginea pe care am văzut-o deja la think tank-ul slovac: românii sunt în marea lor majoritate preocupați de viitorul imediat și copleșiți de griji. În mod tipic românesc, în asemenea perioade obișnuim să ne concentrăm exclusiv pe problemele noastre, ne decuplăm artificial de la problemele societății, ca și cum am putea găsi cele mai bune soluții de viitor de unii singuri.

Sursa: curs.ro/sondaj-national

Pe primele trei locuri în preocupările românului stau veniturile sale (salariul, pensia), prețurile în creștere (inflația) și teama față de deteriorarea sănătății.

În aceste condiții – o arată sondajul – românii vor ca cei de la guvernare să se ocupe neîntârziat de creșterile de prețuri (inflație) – 38%; de criza economică și financiară care se arată – 24%; de salarii și pensii – 22% și de sănătate – 16%; dar și de armată și siguranța națională, pe fondul războiului din Ucraina – 26%.

De ce spun că românii îi văd pe “cei de la guvernare” ca responsabili să găsească soluții la îngrijorările lor personale? Pentru că la întrebarea cu cine ar vota mâine, partidele politice preferate au cam rămas aceleași: PSD – 35%, PNL – 23%, adică aceleași partide care susțin acum guvernarea, cărora li se adaugă UDMR, cu eternul 5% ca scor al preferințelor.

În privința opoziției, AUR cu 10% și USR, cu 9%, se mențin în primele poziții, doar că au mai pierdut ceva procente pe care le-au recuperat partidele de guvernământ și, se pare, PMP-ul, care crește de la 4% la 6% în preferințele electorilor. Un sondaj Avangarde, de această dată realizat la comanda PSD în luna aprilie, credita PSD cu 36%, PNL cu 19% și mai apoi AUR cu 14%, USR cu 11% și UDMR la același 5%. (hotnews.ro)

Sabina Fati, de la “Deutsche Welle”, constată că Uniunea Salvați România, singura care ar fi putut face opoziție în mod serios, e acum amorțită și incapabilă să urmărească în timp real ceea ce se întâmplă. Ocupată cu luptele interne, pierde ocazia de a monitoriza și de a da în vileag derapajele unei majorități care tinde să devină toxică. (ziare.com)

Este adevărat și că demisia lui Dacian Cioloș și a unor europarlamentari care au anunțat un nou proiect politic – partidul REPER, semnatar alături de alte formațiuni politice europene: Horizons, Polonia 2050 sau Azione, a inițiativei pentru primul partid politic pan european – a stimulat alte demisii din USR, care devine tot mai slăbit ca voce a opoziției parlamentare.

Sursa: curs.ro/sondaj-national

Decidenții politici ai PNL și PSD înțeleg în primul rând din analizele sociologice ale ultimelor trei luni că temerile populației reprezintă un nesperat prilej pentru ambele de a-și conserva formula de guvernare la care se gândeau destul de timid în toamna anului trecut ca fiind cu adevărat posibilă: un parteneriat pentru șapte ani, cel puțin.

Vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, confirmă că pariul celor două partide pe un viitor împreună se menține ca primă opțiune: protocolul care prevede rotația la guvernare va fi respectat; din momentul în care prim-ministrul va fi schimbat, PNL va avea în continuare funcții cheie în executiv, precum vicepremier, secretar general al guvernului, miniștri ai transporturilor, finanțelor publice. (g4media)

Criza economico-financiară care se întrevede, pe fondul problemelor în aprovizionarea cu energie, deteriorarea lanțurilor de aprovizionare cu cereale și cu diverse bunuri din Asia (a se citi China), amenințarea militară rusă – toate acestea pot fi traduse în frici, care fac populația (să traducem cu cetățenii, alegătorii) mult, mult mai permeabilă la soluții autoritariste.

VA CĂLCA BUCUREȘTIUL PE URMELE BUDAPESTEI?

“România s-a instalat într-o mediocritate confortabilă. (…) În ultimii ani statul român e capturat de grupări dubioase, din zone militarizate, pentru care obiectivul fundamental e să pună mâna pe miliardele care stau să vină de la Bruxelles. Treptat, România va fi tot mai izolată și destinată unor jocuri minore și în UE și în NATO. (…) În cazul unei reformatări a UE e greu de spus ce se va întâmpla cu România.

Dacă nu vor fi sincope prea mari, confruntate cu profilarea unui bloc slav în zonă, România și Ungaria vor merge de mână și vor forma un tandem. Asta doar dacă Ungaria va rămâne dedicată iliberalismului și după Viktor Orban. În fond, e o soluție chiar onorabilă pentru clasa politică românească, având în vedere calitatea ei” este concluzia trasă de Armand Goșu într-un interviu acordat “HotNews” și publicat pe platforma Contributors.ro.

Temerea că actuala coaliție de guvernare favorizează instalarea unui autoritarism mai periculos decât cel pe care îl pregătea în 2017 Liviu Dragnea, prin “militarizarea” autorităților centrale ale statului, este acum pe buzele tuturor – în presă și ceea ce a mai rămas din societatea civilă –, pentru că pachetul de legi ale securității naționale (care nu au fost puse încă în dezbatere publică, dar au fost publicate în proiect de “G4media”) pare să conțină o suită de prevederi și dispoziții care, dacă vor fi votate în Parlament, lasă deschisă opțiunea alunecării către autoritarism, prin controlul excesiv și debalansat al libertăților cetățenești.

Publiciștii “HotNews” au informații că liderii PNL, PSD și UDMR plănuiesc o sesiune extraordinară de cel mult două săptămâni la începutul lunii iulie, în care actele normative ale securității naționale să fie aprobate de Parlament.

Doar că subiectul nu este discutat public și a ajuns să fie tabu pentru liderii Coaliției, care au ordin de partid să nu discute sub nicio formă despre proiecte. Mai mult, subiectul a fost trecut sub tăcere de o bună parte a mass-media.

Liberalul Pavel Popescu a declarat pentru Mediafax că proiectele de lege respective au fost “puse pe hârtie de actori din ecosistem” și sunt susținute de la vârful statului de președintele Klaus Iohannis.

Dan Tăpălagă, de la “G4media”, consideră că în actuala atmosferă de secretomanie, coaliția de guvernare pregătește societății civile o lovitură mai grea decât cea pe care intenționa să o dea Liviu Dragnea, cu mâna lui Florin Iordache, în ianuarie 2017.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a respins astfel de temeri, menționând că: “O dezbatere pe o temă majoră, precum securitatea națională, nu se poate face pe cioturi de text și pe bucăți de știri. Un proiect de lege sau mai multe proiecte de lege, din orice domeniu, care nu au ajuns la o formă matură și închegată nu pot reprezenta o bază serioasă de discuții”.

Poziția lui Ionuț Stroe nu este total împărtășită de Rareș Bogdan, care a ținut să sublinieze într-un interviu pentru “Digi24” că niciodată nu va fi de acord să fie încălcate libertățile individuale și ale presei, dând ca exemplu că dacă un ofițer de informații poate să treacă la acțiuni de urmărire penală, atunci nu este în regulă.

După Rareș Bogdan, un alt membru marcant al coaliției, și anume Felix Stroe, care este și membru în comisia parlamentară comună de control asupra activității Serviciului de Informații Externe, a ieșit public cu asigurări că proiectele de lege publicate în presă nu sunt decât variante de discuție, propuneri ale instituțiilor ce nu au fost încă dezbătute de Guvern sau în Coaliție:

“În realitate, în Coaliție nu s-a discutat acest subiect și nici nu există un proiect de lege finalizat. Sunt doar propuneri venite de la instituțiile din sistemul securității naționale. În orice caz, forma finală a acestui pachet de legi va trebui aprobată de Guvern și apoi va fi dezbătută în Parlament (…) PSD nu va susține adoptarea unor prevederi care încalcă drepturi fundamentale. Serviciile de informații trebuie modernizate după modelul statelor NATO, nu după modele arhaice.” (g4media.ro)

Cristian Tudor Popescu a explorat critic și alte prevederi din proiectul de lege publicat de “G4Media” privind Serviciul Român de Informații, care stipulează că ofițerii serviciului nu vor mai putea fi anchetați decât de procurori anume desemnați:

“… arată că nu pot fi cercetați agenții SRI penal, decât de procurori special desemnați. Un agent SRI, de pildă, e corupt și face afaceri cu tot felul de interlopi. Am văzut lucrul ăsta în acești 30 de ani de atâtea ori. Deci nu poate fi anchetat de un procuror obișnuit. Trebuie procurori special desemnați.” (digi24.ro)

Magda Grădinaru, în “Spotmedia”, pleacă de la constatarea istoricului Thierry Wolton, și anume că România e singura țară în care planul croit în laboratorul KGB , pus în practică printr-o operațiune de deturnare a voinței poporului, a reușit: a reușit prin instalarea și reinstalarea la putere a regimului Iliescu și din nou acum, prin alianța PNL – PSD.

Și mă întorc la începutul analizei mele ca să-i aduc cititorului aminte că, din păcate, sondajul think tank-ului “GLOBSEC” a măsurat o tendință care ne va racorda din nou probabil la o stare de fapt  similară cu cea evocată de Wolton.

Rezultatul pe care l-a obținut Klaus Iohannis fragmentând mai întâi PNL-ul, pentru a readuce PSD la guvernare – crede Magda Grădinaru -, este apatia socială. Oamenii nu mai reacționează, protestul pare a-și fi dovedit inutilitatea, de vreme ce lucrurile se petrec, păstrând proporțiile comparației, ca atunci când puterea mai schimbă câte ceva în Rusia pe modelul ies trei, intră alți trei; sistemul se întărește.

Lipsa de transparență în modificarea legilor securității naționale, blocarea unei dezbateri publice reale, manipularea contextului (cu un război la granițe și o criză economică resimțită deja din plin, oamenii nu mai pot avea grija legilor securității naționale), derivele iliberale fac ca discuția despre Securitate să rămână în bagajul de țară. (spotmedia.ro)

ÎNGRIJORAREA ESTE LEGITIMĂ

Cristian Pârvulescu face câteva observații în editorialul său din “Ziarul Bursa” privind tema proiectelor de lege ale securității și crede că simplul fapt că acestea au fost redactate –existența celor 10 proiecte de lege nu a contestat-o nimeni dintre liderii politici din arcul de guvernare – evidențiază deja un simptom a ceea ce denumește “degringolada putinistă” din lumea serviciilor de informații românești.

Prima idee pe care insistă Cristian Pârvulescu este că difuzarea pe surse a proiectelor celor 10 legi a fost o încercare de testare a opiniei publice, ori faptul că s-a recurs la testarea reacției opiniei publice spune multe despre continuitatea ideologică – în direcția naționalismului radical, a antioccidentalismului și iliberalismului – a vechii Securități și actualele servicii de informații.

În al doilea rând, chiar dacă pare un paradox, tentația putinistă și buna imagine de care dispune Viktor Orban în clasa politică românească – de la AUR la PSD și PNL, implicit UDMR – devine politică de stat În România tocmai când acțiunile lui Putin sunt curajos oprite de rezistența ucraineană, iar Orban este izolat în Occident.

Alina Mungiu-Pippidi crede că “statul paralel” dovedește încă o dată că există, că este pe cale să controleze deplin statul și că are deja controlul asupra deciziilor și acțiunilor președintelui Klaus Iohannis; în plus, societatea civilă pare paralizată în fața statului paralel și unul din exemplele pe care le dă este cel al intelectualilor:

“O mână de ziariști, de fapt mai puțini ca degetele unei mâini, protestează contra acestei stări de fapt și pe unii a trebuit să îi arăt cu degetul ca să se trezească. (…) Intelectualii. Revistele 22 și Dilema, tăcere totală. Nu o fi chiar o întâmplare, de altfel, că au ajuns amândouă să aibă același editorialist, pe Andrei Cornea, care apără toate pozițiile sistemului, până la nuanțe, de orice deviaționism (exact pe dos față de ce trebuie să facă intelectualul, care pune în discuție, chestionează puterea, etc), și pentru care Băsescu e Elisabeta a II-a și nu Petrov. Numai că nu și-au trecut pe generic iubirea pentru SPP, SRI și SIE (…) Așteptați să vedeți cum e apărată democrația de securitate de alde Baconschi sau Cristi Preda.” (adevărul.ro)

Marți, 7 iunie ac., președintele Klaus Iohannis, interpelat de presă, a oferit un comentariu la chestiunea legată de proiectele legilor securității naționale, minimalizând gravitatea pe care o parte a presei a scos-o în evidență și dând asigurări că odată ce aceste propuneri vor fi dezbătute la Guvern, în CSAT, ceea ce va fi înaintat spre dezbatere în Parlament vor fi variante de texte cu dispoziții democratice și asupra cărora opinia publică va fi chemată să se pronunțe.

Klaus Iohannis, discurs la Școala 11 Buzău. Sursa: edupedu.ro

Totodată, într-un mod pe care presa l-a comentat ca fiind “îngrijorător” sau chiar “amenințător”, Klaus Iohannis a ținut să afirme că textele respective nu ar fi trebuit să devină publice: “Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să-l dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că este un prim draft.” (romania.europalibera.org)

Îngrijorările publice vis-a-vis de legile securității naționale sunt legitime atât timp cât nu există dezbatere publică. Pentru cei interesați să le examineze fără a ține cont de îngrijorările oamenilor de presă, dar și fără să se lase manipulați de tăcerile politicului, textele celor 10 proiecte de legi ale securității naționale pot fi găsite aici: g4media.ro/exclusiv-g4media-publica-integral-cele-10-proiecte-de-legi-ale-securitatii-nationale-documente.html.

Problemele sunt mai complicate de atât, în condițiile în care cea mai mare parte a dispozițiilor din legile securității naționale au fost elaborate și adoptate înainte ca România să devină stat membru NATO și al Uniunii Europene, înainte să fie experimentat efectele unei pandemii ca SARS-CoV-2 și clar înainte să vedem cum războiul de întoarce în Europa, prin invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

Avem nevoie, cu alte cuvinte, de legi noi, actualizate, eficace în noile condiții și, mai presus de orice, democratice.

Doar că – și aici mingea ajunge în terenul nostru, al cetățenilor, al alegătorilor și oricât am vrea să ne derobăm, dacă ne pasă nu o putem face – tentația puterii îi poate determina pe cei de la PSD și PNL, care tocmai au descoperit că visul celor 7 ani de conviețuire poate deveni realitate, să alunece pe panta discreționară a autoritarismului.

Sunt sigur că nu doar opoziția parlamentară sau mass media sunt conștiente de pericolul pe care îl reprezintă trecerea prin Parlament al pachetului celor zece legi ale securității naționale printr-o dezbatere formală, într-o sesiune extraordinară, în care majoritatea parlamentarilor vor fi cu gândul la vacanță. Există și în PNL, PSD sau UDMR oameni care vor dezbateri serioase pe aceste subiecte, doar că au nevoie să simtă că cetățeanul care i-a votat îi și sprijină acum, le oferă o voce cu greutate.

Presa – fie și în parte – și-a făcut datoria, a scris, a tras semnalul de alarmă, politicienii au vorbit și ei, acum trebuie să vorbească cetățenii, în piață dacă este nevoie. Guvernul trebuie să știe că în vremuri complicate nu poate guverna fără cetățeni, eventual în disprețul lor, ci doar împreună cu ei. Iar cetățenii să facă bine să se asigure – Constituția le oferă instrumentele necesare – că Guvernul și Parlamentul sunt preocupate de securitatea lui, dar nu cu prețul restrângerii libertăților sale. Până nu este prea târziu.