Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi, la ceremonia prilejuită de Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, că avem obligaţia să nu uităm niciodată astfel de momente, mai ales într-un context global în care tensiunile sociale şi politice sunt tot mai mari. Şeful statului a subliniat că discursul urii, antisemitismul şi xenofobia trebuie combătute ferm, iar valorile toleranţei şi ale respectului trebuie promovate prin toate mijloacele publice.
Mesajul preşedintelui la Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului
La evenimentul organizat la Memorialul Victimelor Holocaustului din România, preşedintele Nicuşor Dan a transmis un mesaj puternic despre responsabilitatea colectivă de a păstra vie memoria tragediilor trecutului şi de a apăra democraţia în faţa curentelor extremiste.
„Într-un moment al istoriei în care vedem tensiuni tot mai mari şi aceeaşi tentaţie de a arunca vina pentru neîmpliniri personale sau sociale către celălalt, avem obligaţia să păstrăm în memorie acest eveniment tragic”, a declarat şeful statului.
El a amintit că, la peste opt decenii de la tragedia Holocaustului, lecţiile trecutului nu trebuie uitate, iar pericolele radicalizării pot reveni oricând dacă societatea devine indiferentă.
Combaterea urii, o datorie a statului şi a societăţii
Nicuşor Dan a subliniat că discursul antisemit, xenofob şi instigator la ură nu poate fi tolerat, mai ales într-o perioadă în care propaganda extremistă și dezinformarea devin tot mai agresive.
„Avem obligaţia să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, discursul xenofob, discursul care incită la ură”, a transmis preşedintele.
Acesta a avertizat că forţe ostile democraţiei încearcă să exploateze tensiunile din societate pentru a slăbi coeziunea şi valorile europene, promovând intoleranţa şi polarizarea.
„Într-un moment în care forţe ostile democraţiei încearcă să adâncească toate tensiunile şi toate distanţele între grupurile sociale, culturale şi etnice din societatea noastră, avem obligaţia, în manifestările noastre publice, să încurajăm toleranţa şi discursul inclusiv”, a mai spus şeful statului.
Toleranţa, parte esenţială a democraţiei
Preşedintele a transmis că democraţia nu poate exista fără respect reciproc şi solidaritate, iar educaţia și memoria colectivă sunt esenţiale pentru prevenirea repetării greşelilor trecutului.
„Trebuie să păstrăm memoria acestor oameni, să păstrăm memoria acestor suferinţe şi să acţionăm astfel încât aceste lucruri să nu se mai întâmple niciodată”, a încheiat Nicuşor Dan.
În discursul său, liderul statului a făcut apel la responsabilitate civică şi la implicarea societăţii în combaterea urii şi a dezinformării, arătând că democraţia nu este garantată, ci trebuie apărată zilnic prin fapte şi atitudini.
Contextul internaţional şi importanţa memoriei istorice
Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului a avut loc într-un context european şi global tensionat, marcat de creşterea discursurilor extremiste, a dezinformării şi a actelor de antisemitism.
Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor, ai corpului diplomatic, ai cultelor religioase şi ai comunităţilor evreieşti, care au adus un omagiu victimelor Holocaustului din România.
Nicuşor Dan a subliniat că memoria Holocaustului este un pilon esenţial al identităţii democratice europene, iar educaţia despre acest episod tragic trebuie să rămână o prioritate în școli și în spațiul public.
„Păstrarea memoriei Holocaustului nu este doar o datorie față de victime, ci și o formă de protejare a viitorului. Numai cunoscând istoria putem preveni repetarea ei”, a transmis președintele.
Mesaj de unitate și solidaritate
În final, Nicuşor Dan a făcut apel la unitate, arătând că România trebuie să rămână o societate deschisă, europeană, bazată pe respect și diversitate.
„Toleranţa, respectul pentru diferenţe şi solidaritatea sunt valorile care ne definesc şi care trebuie să stea la baza fiecărei decizii publice. Doar aşa putem apăra democraţia şi putem construi o societate mai dreaptă”, a spus el.
Ceremonia de la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti a inclus momente de reculegere şi depuneri de coroane, fiind marcată de prezenţa reprezentanţilor Institutului „Elie Wiesel”, ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti şi ai Ambasadei Israelului.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești și pe pagina de Facebook RepublikaNews.
