Ca de obicei la început de an, mai multe instituții financiare și de prognoză și-au prezentat viziunea asupra evoluției economiei României în anul 2022. Fără să parcurgem cifrele și analizele pe care le voi rezuma, cred că fiecare dintre noi a constatat deja, pe propriul portofel, o inflație care forțează două cifre și pe care o regăsim nu doar în creșterea accelerată a prețurilor la raft, ci și la facturile de utilități sau costurile transportului.
PREVIZIUNI PENTRU 2022
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a prezentat miercuri, 16 februarie ac., noile date privind economia românească din 2022, precizând că avansul va încetini din cauza șocului inflaționist din ultimul trimestru al anului trecut și valul 5 al pandemiei.
Încă de la început trebuie spus că PIB-ul României a crescut în 2021 cu 5,6%, deși ne așteptam la un moment dat – după cum ne asigura optimist premierul de atunci, Florin Cîțu – la o creștere de peste 7%. Pentru 2022, estimarea de creștere a fost revizuită acum de la 4,6%, la 4,3%, iar CNSP a subliniat că nu a luat în calcul și efectele posibile ale declanșării unui conflict militar între Ucraina și Rusia.
Ajustarea estimării privind avansul PIB-ului a luat în calcul menținerea prețurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special cea chimică și metalurgică, care sunt ramuri industriale energointensive. Consumul final își va încetini creșterea la 3,6% în 2022, față de 5,3% în 2021, iar investițiile sunt prevăzute să crească cu 9,1%, față de 5,1% în anul precedent.
A fost reevaluat și impactul creșterii prețurilor la energie electrică și gazele naturale asupra evoluției inflației pe parcursul anului, de unde a rezultat o prognoză în creștere a prețurilor de consum. Estimările indică o inflație la sfârșitul anului 2022 de 9,5%, deci vom avea un an cu inflație ridicată.
Creșterea inflației se va tempera în luna februarie, datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării cât și cotele de consum la energie, urmate de un vârf în luna aprilie sau mai. Creșteri de mai mică amploare sunt prevăzute și în luna iulie și la începutul sezonului rece. (ziare.com)
Și BNR a publicat propriile estimări asupra economiei României în anul 2022, așa cum rezultă din Minuta dezbaterilor membrilor Consiliului de Administrație, formulând un număr de „incertitudini” legate de evoluția acesteia în cursul unui an dificil, traversat de crize multiple și pentru care, ca de obicei, nu suntem pregătiți.
Consiliul de Administrație al BNR consideră că în 2022 și 2023 creșterea economică va decelera puternic. La baza creșterii PIB, în continuare, va rămâne consumul privat, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie.
Sursa: www.ziuaveche.ro
Criza energetică va continua să reprezinte o sursă majoră de incertitudine și risc, prin impactul potențial exercitat asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.
Evoluția pandemiei, cu tot optimismul din ultimele zile, va continua să inducă incertitudini, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puțin virulentă, totuși, și implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.
Similar și conduita politicilor fiscale – atributul guvernului – rămâne o sursă serioasă de incertitudine și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului de Administrație, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior țintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerința continuării consolidării fiscale într-un context economic și social dificil, marcat de criza energetică și de tensiuni geopolitice, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.
Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, față de 5,9% în prognoza precedentă.
Principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări ale prețurilor la gazele naturale și energiei electrice aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea combustibililor, produselor din tutun, a prețurilor administrate și LFO (legume, fructe, ouă).
O eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, consideră membrii Consiliului de Administrație al BNR, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
Totuși, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, de la 2,00%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50%, de la 3,00% și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50%, de la 1,00%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. (economie.hotnews.ro)
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raifeissen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, crede că perspectivele anului 2022 rămân favorabile, atât în ceea ce privește evoluția activității economice în ansamblul său, cât și a activității bancare. Există în continuare incertitudine cu privire la evoluția situației pandemice, dar perspectiva este favorabilă, comparativ cu anii anteriori.
Din perspectiva sa, avansul economic va rămâne rapid în anul 2022 (cu o creștere a PIB real de 4,7%), ceea ce ar trebui să aibă un impact favorabil asupra situației financiare a populației și a companiilor, asupra capacității lor de a-și îndeplini serviciul datoriei şi asupra cererii de credite.
Evoluțiile observate la nivel global în ceea ce privește inflația și ratele de dobândă au impact și asupra pieței financiare interne. Prin urmare ratele dobânzii au crescut și în România, dar mult mai puțin decât în celelalte trei țări din regiune: Cehia, Ungaria și Polonia.
Sunt așteptări în mediul financiar, afirmă Ionuț Dumitru, ca BNR să crească în continuare rata dobânzii de politică în acest an, până la un nivel de 3,5%, riscurile fiind ca majorarea chiar să depășească acest prag. (www.bursa.ro)
DE CE NU STĂM BINE – SEMNE CLARE ȘI SIMPTOME
•Datoria publică a României a crescut în luna noiembrie 2021 la 48,7% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de 557,89 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la cea mai recentă valoare anunțată de INS pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.146,30 miliarde lei.
Datoria publică urcase în luna aprilie 2021 până la 49,9%, adică imediat sub pragul de 50%, de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și, mai ales, să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. În primele 11 luni ale anului trecut, suma datorată de stat s-a majorat cu circa 58 miliarde lei.
Din perspectiva riscurilor de curs, după valute, datoria publică s-a majorat în primele 11 luni ale anului cu aproximativ 20 miliarde de lei în valută națională dar cu 36 miliarde lei în echivalent pe segmentul denominat în euro. Ceea ce aproape a egalizat scorul obligațiilor în lei și valută de la circa 239 – 219 la finele anului anterior până spre egalitate (257 – 255, desigur în miliarde lei). Astfel, în structură, obligațiile de plată în lei au depășit de puțin 46% din total, la fel cu cele în euro, iar cele în dolari americani s-au păstrat sub 8% (de la 40,1 miliarde lei la 44,3 miliarde lei în echivalent).
•Câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2021 a fost de 6.327 lei, cu 383 lei (+6,4%) mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câștigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 234 lei (tot +6,4%), până la 3.879 lei (737 euro la cursul din luna ianuarie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
În contextul unei inflații anuale crescute mult peste prognozele inițiale (8,12% la finele lui 2021), puterea de cumpărare a salariului față de aceeași lună a anului anterior a continuat să rămână în domeniul negativ (-0,9%), ceea ce indică o scădere a puterii de cumpărare pentru a patra lună consecutiv (vezi tabelul de mai jos).
Sursa: cursdeguvernare.ro
Pe fondul unui ritm negativ în termeni reali al veniturilor salariale (-0,9%), corelat cu scăderea în termeni reali de peste 6% a pensiilor dar cu o creștere a producției de mărfuri sub avansul cererii, s-a consemnat majorarea deficitului comercial, ce a urcat anul trecut la 23,7 miliarde euro sau 9,8% din PIB estimat pentru 2021.
•România s-a plasat la finalul anului trecut detașat pe prima poziție în UE la creșterea consumului măsurată prin indicele vânzărilor de retail ajustat după calendar și sezonier. Valoarea de 163,6% calculată de Eurostat pe decembrie 2021 în raport cu anul de referință 2015, este semnificativ mai mare față de ele consemnate de Lituania (149,9%), Slovenia (149,2%) și Polonia (145,9%).
Creșterea consumului a constituit un factor important pentru creșterea rapidă a PIB-ului României, atât în termeni absoluți cât și față de media UE. Doar că apare o problemă, în sensul că avansul PIB – 26% între anii 2016 și 2021, de exemplu, este mult mai mic decât avansul consumului, care a atins un spor de 58,5% doar în 2021.
Concluzia este că ne-am obișnuit să consumăm peste posibilități, în ciuda avertismentelor privind facturile la energie care se vor acumula în pofida unei ierni (din fericire) surprinzător de blânde. Adaptabilitatea limitată la schimbarea destinației sumelor din bugetul familial către noile provocări ale scumpirilornu ne-a avantajat, din perspectiva raportului cerere-ofertă, nici în privința indicelui prețurilor de consum, care a trecut de 8% la finele lui 2021 și acum, la început de an 2022, forțează pragul de 10%. Suntem pe contrasens, altfel spus. (cursdeguvernare.ro)