Uniunea Europeană (UE) a prezentat miercuri o serie de măsuri menite să accelereze mobilitatea armatelor pe continent împotriva ameninţării ruse, cu obiectivul ca o coloană de tancuri cu baza în Spania să nu ajungă în Polonia ”după război”, rezumă un oficial european, relatează AFP.
Mobilitatea militară devine una dintre prioritățile strategice ale Uniunii Europene, în contextul tensiunilor cu Rusia și al nevoii de reacție rapidă în situații de criză. Măsurile anunțate de Comisia Europeană vizează eliminarea blocajelor logistice care, în prezent, întârzie deplasarea echipamentelor grele și a trupelor, transformând continentul într-un spațiu greu de traversat chiar și pentru armatele proprii. Obiectivul este clar: niciun convoai militar nu trebuie să ajungă la destinație „după război”. Pentru asta, Bruxellesul propune un set amplu de reforme, investiții și instrumente menite să reducă timpul de deplasare de la săptămâni la doar câteva zile.
- Mobilitatea militară, o problemă critică pentru Europa
- Costuri uriașe pentru modernizarea infrastructurii
- Permis unic pentru deplasarea echipamentelor militare
- Mecanism european de solidaritate militară
- Teste de stres pentru infrastructura europeană
- Finanțare majoră pentru mobilitatea militară între 2028 și 2034
- Europa între modernizare și amenințarea rusă
Mobilitatea militară, o problemă critică pentru Europa
Deși Europa dispune de tehnologii moderne și armate bine dotate, logistica militară rămâne punctul vulnerabil al continentului. Comisarul european al Apărării, Andrius Kubilius, a reamintit celebra frază a generalului american John Pershing: „Infanteria câștigă bătălii, dar logistica câștigă războiul”. În cazul Europei, logistica continuă să piardă timp prețios.
În prezent, deplasarea unei coloane de tancuri prin Uniune implică obținerea de autorizații individuale din fiecare stat membru, un proces lent și adesea complicat. Tancurile grele sunt obligate să ocolească drumuri sau poduri insuficient de rezistente, iar în unele cazuri nu primesc deloc permisiunea de tranzit din cauza gabaritului, potrivit unor constatări ale Curții de Conturi a UE.
Aceste dificultăți au fost evidențiate după invazia Rusiei în Ucraina, care a adus în prim-plan nevoia de mobilitate rapidă și coordonată. Bruxellesul estimează că peste 500 de puncte critice de trecere trebuie modernizate urgent pentru a asigura fluiditatea deplasărilor militare.
Costuri uriașe pentru modernizarea infrastructurii
Comisia Europeană a prezentat o estimare impresionantă: aproximativ 100 de miliarde de euro sunt necesare pentru modernizarea podurilor, tunelurilor, drumurilor și coridoarelor strategice utilizate în caz de conflict. Comisarul european al Transporturilor, Apostolos Tzitzikostas, consideră că investiția este obligatorie dacă Europa vrea să își întărească securitatea.
Aceste modernizări nu vor deservi doar scopuri militare. Ele sunt menite să creeze o infrastructură duală – utilizabilă atât de armate, cât și de transportul civil, facilitând comerțul, mobilitatea regională și dezvoltarea economică.
Permis unic pentru deplasarea echipamentelor militare
Pentru a elimina labirintul birocratic, Comisia Europeană propune introducerea unui „Permis Unic” valabil în toate statele membre. Acesta ar înlocui solicitările separate către fiecare țară și ar reduce timpul total de transport la trei zile în situații de necesitate.
Vicepreședinta Comisiei, Henna Virkkunen, subliniază că, în caz de urgență, vor exista și autorizații prioritare de trecere, menite să elimine orice blocaj instituțional. Astfel, Europa ar putea reacționa rapid la o amenințare, un scenariu imposibil în prezent din cauza birocrației.
Mecanism european de solidaritate militară
Pentru eficientizarea logisticii, Bruxellesul propune un „Mecanism de Solidaritate” prin care statele membre își pun la comun resursele de transport – inclusiv camioane, echipamente și vehicule. Scopul este de a crea un sistem flexibil, în care țările pot accesa rapid mijloace de deplasare în funcție de necesități.
Această capacitate de mobilizare comună devine crucială în contextul unei eventuale crize militare, când reacția rapidă poate face diferența între protecție și vulnerabilitate.
Teste de stres pentru infrastructura europeană
Pentru a confirma funcționalitatea noilor măsuri, Bruxellesul dorește să introducă „stress tests” – testări reale ale coridoarelor, podurilor și rutelor. Aceste exerciții vor evalua rezistența infrastructurii la transporturi masive de trupe și echipamente grele, precum și capacitatea statelor de a coordona rapid autorizațiile necesare.
Modelul este inspirat din practicile NATO, care efectuează periodic astfel de teste, însă UE vrea să le instituționalizeze la nivel continental.
Finanțare majoră pentru mobilitatea militară între 2028 și 2034
Comisia Europeană propune alocarea a cel puțin 17 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în perioada 2028–2034, de zece ori mai mult decât bugetul actual. Comparativ cu inițiativele precedente, această creștere semnificativă reflectă gradul ridicat de urgență resimțit la nivel european.
În paralel, Bruxellesul pregătește și un plan dedicat integrării industriei europene de apărare cu tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, cuantica și spațiul. Ideea este ca „fabricile de inteligență artificială” existente în UE să fie deschise și dezvoltatorilor din domeniul apărării, accelerând astfel inovația militară europeană.
Europa între modernizare și amenințarea rusă
Măsurile anunțate marchează una dintre cele mai ambițioase transformări ale infrastructurii militare europene din ultimele decenii. De la invazia Ucrainei încoace, percepția asupra riscurilor a evoluat radical, iar capacitatea de reacție a devenit o prioritate strategică.
Europa încearcă să recupereze întârzierile istorice și să se pregătească eficient pentru scenarii în care mobilitatea armatei poate decide rezultatul unui conflict. Investițiile propuse ar putea schimba fundamental modul în care UE își organizează apărarea.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
