România, campioană la absorbția fondurilor europene pentru agricultură – Peste 95% din banii PNDR 2014–2020 atrași

Cătălina Dumitrache
5 Min Read

România a înregistrat un grad de absorbţie de 95,16% pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, până la această dată, anunţă Ministerul Agriculturii.

România marchează o performanță notabilă în atragerea fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale, depășind pragul de 95% în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 (PNDR). Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), această reușită reflectă eforturile susținute ale instituțiilor implicate, dar și capacitatea tot mai mare a fermierilor români de a gestiona și implementa proiecte eficiente, orientate spre modernizarea sectorului agricol.

Progres remarcabil în absorbția fondurilor europene

Datele publicate de minister arată că, până la 30 iunie 2025, valoarea totală a plăților efectuate și transmise către Comisia Europeană, completată cu plățile realizate între 1 iulie și 30 octombrie 2025, precum și cu solicitările aflate în procesare la 3 noiembrie, se ridică la 12,08 miliarde de euro dintr-un total de 12,7 miliarde alocate. Acest grad de absorbție de 95,16% plasează România printre cele mai performante state membre în utilizarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu, a subliniat că această performanță confirmă direcția corectă în care se îndreaptă agricultura românească: „România continuă să fie un exemplu de performanță în absorbția fondurilor europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale. Fermierii, procesatorii și beneficiarii PNDR au demonstrat că știu să investească eficient în proiecte care generează locuri de muncă, valoare adăugată și competitivitate pentru produsele românești.”

Contribuția APIA și a beneficiarilor PNDR

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a menținut un ritm constant al plăților, asigurând un flux financiar stabil pentru fermieri și contribuind decisiv la atingerea acestui nivel ridicat de absorbție. Sprijinul oferit prin măsurile PNDR a fost esențial pentru modernizarea fermelor, dezvoltarea infrastructurii rurale și consolidarea lanțurilor de producție și procesare.

Fermierii români au beneficiat de fonduri pentru investiții în utilaje moderne, dezvoltarea unităților de procesare și extinderea capacităților de producție. De asemenea, numeroase proiecte au vizat reabilitarea sistemelor de irigații, construcția de drumuri comunale, rețele de apă și canalizare, precum și încurajarea tinerilor fermieri să se stabilească în mediul rural.

Măsuri cu impact major în agricultura românească

Printre cele mai importante măsuri care au contribuit la performanța PNDR 2014–2020 se numără:

  • Submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole”, prin care au fost finanțate proiecte de modernizare a fermelor și dotarea acestora cu tehnologii avansate.
  • Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea produselor agricole”, destinată dezvoltării unităților de procesare din sectoare-cheie precum lapte, carne, cereale, legume și fructe.
  • Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, care a facilitat intrarea unei noi generații de agricultori în piață, contribuind la reînnoirea forței de muncă din mediul rural.
  • Submăsura 7.2 – „Investiții în infrastructura de bază la scară mică”, vizând drumuri comunale, rețele de apă, canalizare și alte servicii esențiale pentru dezvoltarea rurală.
  • Submăsura 4.3 – „Investiții pentru infrastructura agricolă și silvică”, concentrată pe reabilitarea sistemelor de irigații și îmbunătățirea accesului la terenurile agricole.

Aceste măsuri au stimulat investițiile locale, au generat locuri de muncă și au crescut calitatea vieții în comunitățile rurale, contribuind la reducerea decalajelor dintre mediul urban și cel rural.

Pregătirea pentru noul Plan Strategic PAC 2023–2027

Pe măsură ce Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 se apropie de final, MADR își concentrează eforturile pe tranziția către noul Plan Strategic PAC 2023–2027, un cadru care aduce finanțări suplimentare pentru digitalizare, energie regenerabilă, irigații și sprijin pentru tinerii fermieri.

Ministrul Florin-Ionuţ Barbu a declarat că obiectivul principal este menținerea aceluiași nivel de performanță: „Vom continua să susținem investițiile în mediul rural și să accelerăm implementarea Planului Strategic, pentru ca fiecare euro disponibil să ajungă în economia reală. Performanța în absorbția fondurilor europene confirmă faptul că agricultura românească este pe direcția corectă.”

Agricultura românească, un model regional de eficiență

Succesul României în absorbția fondurilor europene pentru agricultură este apreciat și la nivel european. Rata ridicată de utilizare a resurselor financiare a permis modernizarea infrastructurii agricole, diversificarea producției și creșterea competitivității produselor românești pe piața unică europeană.

Totodată, implementarea PNDR a consolidat capacitatea administrativă a instituțiilor implicate și a încurajat colaborarea dintre stat, mediul privat și comunitățile rurale. Experiența acumulată va servi drept bază pentru gestionarea eficientă a fondurilor din noul cadru financiar 2023–2027.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Share This Article