Transformarea celulelor musculare cardiace de la momentul nașterii și până la atingerea maturității implica schimbări semnificative în structura, funcționalitatea și caracteristicile fizice ale acestora. Mecanismele care guvernează acest proces amplu de maturizare au fost insuficient înțelese până acum.

O echipă de cercetare de la UCLA, California, a identificat recent un mecanism intern crucial care poate stimula maturizarea celulelor musculare cardiace derivate din celule stem umane. Această descoperire oferă o perspectivă mai profundă asupra modului în care celulele musculare cardiace evoluează de la un stadiu fetal imatur la forma lor matură, specifică adulților.

Aceste concluzii, publicate în revista Circulation, ar putea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi terapii destinate bolilor de inimă și leziunilor cardiace.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Facultatea de Medicină Duke-NUS din Singapore și alte instituții de cercetare. Pe baza unui model preclinic, s-a identificat un reglator al procesului de splicing al ARN-ului numit RBFox1, care a fost mult mai prezent în celulele cardiace adulte decât în cele ale nou-născuților.

Această creștere bruscă a prezenței RBFox1 în timpul maturizării celulelor cardiace a fost confirmată și prin analize ale datelor privind o singură celulă.

Potrivit cercetătorilor, aceasta este prima dovadă care indică faptul că controlul asupra procesului de splicing al ARN-ului joacă un rol esențial în maturarea celulelor cardiace postnatale.

Deși mecanismele precise care leagă splicingul ARN mediat de RBFox1 de procesele și caracteristicile de maturizare necesită cercetări suplimentare, această lucrare oferă o perspectivă promițătoare asupra faptului că modificarea splicingului ARN-ului poate influența profund maturizarea cardiomiocitelor.

Splicingul ARN este un proces esențial care reglează modificările post-transcripționale ale ARN-ului, după ce acesta este sintetizat ca pre-ARNm (ARN mesager) din ADN în timpul transcripției. Este un proces extrem de controlat care implică îndepărtarea precisă a intronilor și legarea exonilor pentru a forma ARNm matur. Acest proces este realizat de un complex molecular numit spliceozom, care constă atât din proteine, cât și din componente ARN.

Splicingul ARN este un element cheie în exprimarea genelor.

Descoperirile recente sugerează că există posibilitatea de a dezvolta terapii bazate pe această cale moleculară, cu condiția efectuării de cercetări suplimentare care să extindă cunoștințele inițiale.

„Aceasta este prima dată când am arătat că, prin simpla modificare a splicingului ARN, putem stimula semnificativ maturizarea celulelor cardiace derivate din celule stem umane”, a declarat autorul principal, Yibin Wang, care conduce Programul de Tulburări Cardiovasculare și Metabolice la Duke-NUS.

Aceste descoperiri ar putea reprezenta o abordare moleculară potențială pentru a accelera maturizarea celulelor cardiace, rezolvând astfel o provocare majoră în domeniile terapiei regenerative pentru inimă și modelarea bolilor.

Sursă: 360medical.ro

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *