Curtea Constituţională a stabilit pentru 21 ianuarie 2026 termenul când va judeca o nouă contestaţie a AUR privind neconstituţionalitatea Legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative. Această lege viza majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf. Marţi, plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare. Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat termen anul viitor. Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului.
Legea contestată revine în centrul dezbaterilor politice după ce Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru analizarea sesizării depuse de AUR. Decizia de a fixa data de 21 ianuarie 2026 pentru judecarea contestației provoacă îngrijorare în rândul Guvernului, care intenționa să aplice pachetul de măsuri încă de la începutul anului viitor, pentru a susține redresarea resurselor publice și echilibrarea bugetului. Legea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte fiscale ale Executivului din ultimii ani, prin amploarea modificărilor propuse și prin impactul major asupra veniturilor publice.
- Semnificația contestării repetate a legii
- Motivele noii sesizări depuse la Curtea Constituțională
- Conținutul legii și impactul asupra sistemului fiscal
- Reacția Guvernului la decizia CCR și riscul de blocaj
- Procedura legislativă și etapele parcurse până acum
- Implicațiile asupra bugetului și strategiei financiare
Semnificația contestării repetate a legii
Legea contestată are în centru un pachet amplu de măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, vizând atât reorganizarea unor facilități fiscale, cât și majorarea unor taxe și impozite locale. Este vorba despre creșteri aplicate locuințelor, terenurilor, autovehiculelor și dividendelor, dar și despre modificări de tarife pentru colete. Aceste măsuri au fost justificate de Guvern prin necesitatea urgentă de consolidare bugetară, mai ales în contextul presiunilor financiare crescânde.
Sesizarea depusă de AUR este a doua pe același act normativ, prima fiind admisă parțial de CCR, care a declarat neconstituțională doar prevederea referitoare la tehnica poligraf. Ca urmare, legea a fost reexaminată de Parlament și adoptată în forma corectată înainte de a fi trimisă din nou la promulgare.
Motivele noii sesizări depuse la Curtea Constituțională
Potrivit unor surse judiciare, contestația depusă de AUR vine imediat după adoptarea legii în Parlament, marți, în forma ajustată. Legea face parte din pachetul fiscal pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în septembrie. După declararea parțială a neconstituționalității, președintele României a retrimis legea Parlamentului pentru corectarea articolelor contestate, însă noua sesizare ridică noi probleme de constituționalitate.
Curtea Constituțională a decis, așadar, să stabilească termenul de 21 ianuarie 2026 pentru analizarea noii sesizări. Această decizie întârzie implementarea întregului pachet de măsuri, afectând calendarul fiscal dorit de Guvern.
Conținutul legii și impactul asupra sistemului fiscal
Legea contestată introduce modificări ample în domeniul fiscal-bugetar, al insolvenței și în sectoare conexe, urmărind eficientizarea resurselor statului. Printre cele mai importante măsuri se numără restructurarea facilităților fiscale care și-au atins obiectivele și a căror menținere nu se mai justifică în condiții de deficit bugetar ridicat.
Actul normativ modifică taxele și impozitele locale, introduce noi reglementări pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit și reorganizează utilizarea fondurilor publice la nivel central și local. Guvernul consideră aceste schimbări esențiale pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și pentru reducerea presiunii asupra finanțelor publice.
Reacția Guvernului la decizia CCR și riscul de blocaj
Guvernul a anunțat joi seară că va solicita CCR preschimbarea termenului stabilit pentru judecarea sesizării, întrucât data de 21 ianuarie 2026 depășește începutul anului fiscal, moment în care multe dintre măsurile prevăzute în lege ar trebui deja aplicate. Executivul subliniază că orice întârziere ar afecta planurile de consolidare bugetară și ar pune presiune suplimentară pe resursele statului.
Este pentru a doua oară când legea întâmpină obstacole în procesul legislativ, iar guvernanții consideră că aplicarea rapidă a măsurilor este crucială pentru stabilitatea finanțelor publice. Contestarea repetată determină o incertitudine politică și economică pe care Executivul încearcă să o gestioneze prin accelerarea procedurilor la Curtea Constituțională.
Procedura legislativă și etapele parcurse până acum
Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii în plenul reunit al Parlamentului pe 1 septembrie 2025, considerând-o o măsură esențială pentru menținerea echilibrului fiscal. După prima contestare la CCR și constatarea unui articol neconstituțional, legea a fost reexaminată, iar forma revizuită a fost votată în Parlament și trimisă președintelui pentru promulgare.
Revenirea legii în fața Curții Constituționale reintroduce o etapă suplimentară de verificare, complicând procesul legislativ și generând tensiuni între instituții. Stabilirea unui termen atât de îndepărtat pentru judecarea contestației adâncește aceste tensiuni, întrucât măsurile propuse au un impact direct asupra modului de colectare a veniturilor publice în anul următor.
Implicațiile asupra bugetului și strategiei financiare
Executivul spera să aplice modificările de la 1 ianuarie 2026, ceea ce ar fi permis un control mai eficient al cheltuielilor publice și o creștere a veniturilor bugetare. Însă noul termen stabilit de CCR schimbă complet dinamica și pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a-și implementa la timp strategia fiscală.
În lipsa unei decizii rapide, legea contestată rămâne suspendată în procesul constituțional, ceea ce creează instabilitate și neliniște în mediul economic. Fără un cadru legislativ clar, autoritățile locale și contribuabilii nu își pot planifica în mod eficient activitatea pentru anul următor.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
