Pe data de 19 februarie, la ora 18:00, la sediul Institutului Cultural Român din Stockholm, va avea loc conferința „Brâncuși și avangarda românească”, organizată pentru a marca Ziua Națională Constantin Brâncuși!
În data de 19 februarie, începând cu ora 18:00, la sediul Institutului Cultural Român din Stockholm, va avea loc conferința „Brâncuși și avangarda românească”, organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale Constantin Brâncuși. Această zi marchează ziua de naștere a marelui sculptor român, cunoscut și sub numele de „părintele sculpturii moderne”.
Cu ocazia celor 148 de ani de la nașterea lui Brâncuși, la eveniment vor participa criticul de artă Cătălin Davidescu și profesorul de literatură Marius Hentea, care vor susține prelegeri în limba engleză despre opera artistului și legăturile sale cu personalități ale avangardei românești din Paris. Discuția va fi moderată de Corina Oprea, critic de artă și curator la Moderna Museet din Stockholm, care va evidenția rolul lui Constantin Brâncuși în schimbarea gândirii plastice în secolul al XX-lea.
Cătălin Davidescu va aduce în discuție imagini, documente și informații inedite care vor sublinia legăturile lui Brâncuși cu mediul artistic avangardist din Paris, printre care se numără personalități importante precum Erik Satie, Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Apollinaire, Man Ray și Francis Picabia. În perioada 1925-1930, anii de afirmare internațională a lui Constantin Brâncuși au coincis cu vizitele la Paris ale unor tineri artiști români precum Victor Brauner, Marcel Iancu și Jacques Hérold, care au jucat un rol important în curentul suprarealist.
Profesorul Marius Hentea va aborda mediul artistic și cultural care l-a apropiat pe Brâncuși de alte personalități ale avangardei românești din Paris, în special de Tristan Tzara. Deși personalitățile lor și estetica lor erau opuse, Brâncuși a fost puternic influențat de ideile inovatoare dadaiste ale lui Tzara, pe care le-a transpus în reconfigurarea și tehnica asamblării din lucrările sale, semnând chiar și manifeste dadaiste în anul 1921.
Constantin Brâncuși s-a confesat, scriind pe o fotografie: „Dada ne va readuce lucrurile la timpul nostru”. Pe când Tzara a adoptat un stil de viață cosmopolit, Brâncuși și-a trăit viața ca un simplu țăran român. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, inspirată din viața satului, reușind să îmbine simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Sub influența avangardei, Brâncuși a renunțat la elementele secundare prezente până atunci în sculptură, pentru a evidenția esența lucrurilor.
Marius Hentea este profesor de literatură engleză la Universitatea din Göteborg și are o vastă experiență în domeniul modernismului și avangardei. Cătălin Davidescu este critic de artă și a susținut numeroase prelegeri despre arta românească în diverse instituții culturale din Europa. Corina Oprea, curator la Moderna Museet din Stockholm, este specializată în procesul de decolonizare din Scandinavia și are o contribuție importantă în ceea ce privește discuțiile despre artă și cultură contemporană.
Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie/2 martie 1876 în Hobița, județul Gorj, a absolvit Școala de Belle-Arte din București în 1902 și a plecat apoi spre Paris. În ciuda influențelor multiple, a reușit să-și păstreze un stil unic și inconfundabil în arta sa, contribuind la schimbarea paradigmei sculpturii moderne. Lucrările sale, precum „Sărutul”, „Muza adormită” sau „Coloana infinitului”, sunt recunoscute la nivel mondial și au influențat profund evoluția artei plastice în secolul al XX-lea.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews